ALEXANDRU,

Din mila lui Dumnezeu şi graţie Sfântului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei de Lugoj

Onoratului cler şi iubitului popor credincios
har, binecuvântare şi mântuire de la Dumnezeu-Tatăl
şi de la Domnul nostru Isus Cristos

„Ziua Învierii ! Să ne luminăm cu prăznuirea,
şi unul cu altul să ne îmbrăţişăm.
Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi;
să iertăm toate pentru Înviere”.
(Din Stihirile Paştilor)

CRISTOS A ÎNVIAT!
Iubiţi fraţi întru preoţie,
Iubiţi credincioşi,
După Învierea Sa din morţi, timp de patruzeci de zile, până la Înălţare, Isus Cristos S-a arătat de mai multe ori.
Este prima duminică a Bisericii, ziua în care Domnul înviat se întâlneşte cu ucenicii Săi. Vremea bucuriei a sosit! Cel care vine viu în mijlocul alor Săi, este acelaşi care a luat asupra Sa suferinţa Crucii. Acum va face din ei propovăduitori ai misterului Său şi slujitori ai iertării Sale.
„Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii (duminica), şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Isus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Isus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. ” (cf. Ioan 20,19-21).
Asupra lor îl trimite pe Spiritul Sfânt aşa cum Tatăl Îl trimisese asupra Lui la Botez, pe când îşi începea misiunea.
„Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Spirit Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (cf. Ioan 20,22-23).
Aici Isus Cristos întemeiază Taina Sfintei Spovedanii şi dă apostolilor şi succesorilor lor, episcopi şi preoţi, puterea de a ierta păcatele oamenilor.
În Sfânta Evanghelie după Luca, Isus Cristos ne spune: „aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Cristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. Voi sunteţi martorii acestora” (cf. Luca 24,46-48).

Iubiţi credincioşi,

Prin jertfa Lui Isus Cristos şi prin Învierea Sa, noi am devenit fii ai luminii, moştenitori ai fericirii veşnice.
Moartea Lui a dat morţii noastre putere de mântuire, iar Învierea Lui a redat tuturor viaţa cea veşnică.

Sfântul Părinte Papa Francisc a inaugurat la 8 decembrie 2015, în Biserica Catolică, Anul Sfânt al Milostivirii, perioadă de timp în care suntem invitaţi să descoperim chipul milostivirii lui Dumnezeu. Ori chipul lui Dumnezeu îl descoperim în persoana Fiului Său Isus Cristos făcut om.
„Milostivirea divină! Iată darul de Paşti pe care Biserica îl primeşte de la Isus cel Înviat şi îl oferă omenirii” (Sfântul Papă Ioan Paul II).
Milostivirea lui Dumnezeu se exprimă în mod absolut în Isus Cristos. Isus este revelarea şi întruparea milostivirii lui Dumnezeu. În Noul Testament, sacrificiul Fiului pentru mântuirea omenirii implică revelarea completă a misterului milostivirii. A crede în Fiul răstignit înseamnă „a-L vedea pe Tatăl” (Ioan 14,9), pentru că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe Fiul Său unul-născut, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3,16). Această iubire a lui Dumnezeu ne descoperă „chipul milostivirii” în patima, moartea şi învierea Mântuitorului nostru Isus Cristos.
Mila lui Dumnezeu a fost atât de mare încât L-a dăruit pe Unicul Său Fiu pentru a ne răscumpăra din sclavia diavolului şi a păcatului pentru a deveni fii vrednici de împărăţia Sa. Toată istoria mântuirii nu este altceva decât o dovadă constantă a iubirii lui Dumnezeu pentru fiinţa umană.
Venirea lui Isus în lume, acceptând sărăcia, suferinţa, batjocura şi condamnarea la moarte, ne face să ne întrebăm: oare trebuia ca Fiul lui Dumnezeu, El însuşi, să sufere? Suferinţa ce a îndurat-o Isus a fost preţul unei iubiri ce nu poate fi înţeleasă de om. O iubire infinită a lui Dumnezeu faţă de om, pe care a voit să-l reabiliteze, să-l ridice din starea păcatului originar. Această iubire nemărginită a lui Dumnezeu este de fapt milostivirea lui Dumnezeu, vizibilă în Isus Cristos, om şi Dumnezeu.
*
* *

Milostivirea divină s-a revărsat şi asupra Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Biserica noastră, după patruzeci şi unu de ani cât a stat persecutată, martirizată, înmormântată, a fost reînviată de Mântuitorul Isus Cristos. Această Biserică a devenit vie în viaţa poporului nostru.
Se cuvine a aduce mereu mulţumiri lui Dumnezeu pentru mila Sa cea mare pentru întregul neam omenesc dar şi pentru această Biserică martiră, Biserica Română Unită cu Roma.
Noi nu suntem chemaţi numai se ne bucurăm de milostivirea divină, ci suntem chemaţi să fim şi noi milostivi faţă de alţii, faţă de cei de lângă noi, faţă de cei în suferinţă. Isus ne învaţă: „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6,36) şi „Fericiţi cei milostivi, că aceia milă vor afla” (Matei 5,7).
Iubiţi credincioşi,

Congregaţia pentru Cauza Sfinţilor din Roma, urmare solicitării Noastre, la data de 2 decembrie 2015 a emis Declaraţia din partea Sfântului Scaun Apostolic al Romei prin care se acordă „Nulla osta”, ceea ce înseamnă „fără piedici”, în cauza Beatificării şi Canonizării Servei lui Dumnezeu Rafila Găluţ, laică, originară din Bocsig, judeţul Arad, din Eparhia de Lugoj.
În prezent, la nivelul Eparhiei noastre se desfăşoară etapa de anchetă eparhială, lucru care presupune întocmirea dosarului despre viaţa, virtuţile, faima de sfinţenie şi despre semnele Servei lui Dumnezeu Rafila Găluţ, dar şi despre fenomene extraordinare precum stigmate, profeţii, apariţii.

Iubiţi credincioşi,
Iubiţii mei fii sufleteşti

Sfintele Paşti să fie pentru noi începutul unei vieţi spirituale mai profunde, să înlăturăm toată ura dintre noi şi să facem loc dragostei.
Cristos Înviat să sălăşluiască în sufletele noastre.
Fiecare creştin să-şi pună întrebarea: Ce reprezintă pentru mine Învierea Domnului? Cred eu în cuvintele lui Isus Cristos care a învins moartea şi ne spune: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11,25) ? Dacă nu credem, să ne rugăm şi noi: „Doamne, ajută necredinţei mele!” (cf. Marcu 9,24).

Cu aceste gânduri, Îl rog pe Isus Cristos, Cel înviat victorios, să vă dăruiască pace, sănătate şi să vă umple sufletul şi viaţa de bucuria Învierii Sale.

Sărbători fericite!

Cristos a înviat !

Cu arhiereşti binecuvântări,

Alexandru
Episcop de Lugoj