„Deși este prevăzută o creștere de 30 de milioane pentru Ministerul Educației Naționale, această sumă nu va acoperi decât plata restanțelor datorate hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituțiile de învățământ, nefiind alocate noi bugete pentru programe naționale în curs sau pentru noi programe, la fel cum nu sunt alocate sume noi pentru acoperirea financiară destinată suplimentării numărului de angajați din învățământul preuniversitar”, este de părere liberalul.

În schimb, rectificarea negativă operată în bugetul Ministerului Culturii (-27,8 milioane lei) nu este deloc o veste bună pentru Timișoara, continuă Pirtea: „Înseamnă că nu mai avem nicio speranță la începerea finanțării programului multianual pentru pregătirea anului Capitalei Europene a Culturii 2021, cel puțin nu în anul 2017. Modul în care Guvernul și Ministerul Culturii au ignorat în acest an Timișoara, viitorul ambasador internațional al României în 2021, arată explicit nivelul de înțelegere al actualilor guvernanți față de prioritățile majore ale țării, dar și o acută lipsă de voință politică a actualei puteri pentru a face eforturi pentru integrarea României în corul valorilor culturale europene. O oportunitate rară precum cea a Timișoarei în 2021 este fructificată pragmatic de orice țară UE, toate țările membre căutând să-și maximizeze astfel de avantajele într-un mod direct și competitiv.”

În ceea ce privește rectificarea negativă substanțială operată în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri (-78,5 milioane lei), Marilen Pirtea spune că aceasta indică explicit slabele performanțe ale programelor menite să încurajeze sectorul IMM din România, adică peste 90% din firmele active ale sectorului privat intern: „O lipsă de performanță a actualei guvernări într-un sector care a fost declarat prioritar în programul de guvernare PSD-ALDE, abandonat apoi și ajuns o cenușăreasă a bugetării.”