Luminița Țundrea, avocat timișorean de succes și consilier local, susține modificarea legislației în domeniu. Cu o activitate și o îndelungată experiență profesională în domeniul de business, ea consideră că este nevoie de echilibru în orice tip de reglementare – între ceea ce contribuim la sistemul public și de ceea ce vom beneficia la atingerea vârstei necesare pentru obținerea contraprestației.

„Consider că sistemul trebuia modificat. În domeniul pensiilor la fel ca și în orice moment din viața de zi cu zi este nevoie de echilibru. Sistemul trebuie să ofere o balanță între ceea ce contribui la stat și suma pe care o primești la pensionare. Nu este corect să existe diferențe între diverși contribuabili. Unii au stagii de cotizare identice și la final primesc, unii mai puțini bani, unii mai mulți, ceea ce nu este deloc bine. În prezent există încă o profundă inechitate în acest sistem –  pensii extrem de mari pe de o parte, iar de cealaltă parte alte persoane primesc sume extrem de mici, deși au plătit la rândul lor contribuții importante în sistem”, consideră Luminița Țundrea.

Iar noua Lege a Pensiilor Publice face, în mare, exact acest lucru. În fapt, este o revenire la algoritmul de calcul propus de specialiști în urmă cu mulți ani, atunci când a fost adoptată precedenta legislație. Din păcate, la votul în Parlamentul României la acea dată proiectul a fost total schimbat și s-a ajuns în situația de acum, când oamenii nu beneficiază în momentul pensionării de sumele pe care ar fi trebuit să le primească. Din păcate, a fost necesară elaborarea acestui nou proiect pentru ca o situație anormală apărută în anul 2001, care va fi votată în 2018, va intra în vigoare  în 2021. În scurt timp noua lege va intra în vot în parlament, iar adoptarea ei ar urma să aibă loc până la finalul anului în curs.

Sistemele de pensii ale statelor membre din Uniunea Europeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate: co-există și funcționează sisteme de pensii necontributive și sisteme de pensii ocupaționale, sisteme publice redistributive și capitalizate, sisteme private. Comisia Europeană nu ține să impună un model  „ideal”, stabilirea parametrilor și tipului de sistem de pensii rămânând o prerogativă a politicii interne a fiecărui stat membru.

Locul fruntaș revine danezilor, unde marele sistem de pensii este alcătuit din 4 sub-sisteme: sistemul public, un sistem suplimentar, un sistem de contribuții definite și finanțate în întregime și un sistem de pensii obligatorii ocupaționale.

Pilonul 2, necesar, dar în condiții de control stricte

Unul dintre subiectele extrem de dezbătute în ultima perioadă în acest sector a fost cel al pilonului 2 de pensii. În prezent, sistemul românesc este bazat pe trei piloni. Primul, pensia clasică, de stat, administrată prin bugetul de stat, este dublat de pilonul 2, pensia obligatorie, dar administrată privat, urmând pilonul 3 – o pensie facultativă, pe care fiecare cetățean o poate plăti către un fond de pensii separat de cel de stat, obligatoriu. S-a discutat destul de mult despre oportunitatea existenței sau nu a pilonului doi. Teoretic, acesta ar urma să ofere un venit suplimentar pensionarului peste câteva zeci de ani, atunci când el va ajunge la vârsta pensionării.

Pilonul 2 reprezintă doar o parte din contribuția obligatorie a salariatului care nu mai ajunge în bugetul de stat, ci într-un fond administrat de o societate de specialitate. Problema este că acel administrator trebuie remunerat pentru activitatea realizată, iar unele voci spun că acești administratori au prea multă libertate în gestionari banilor. De asemenea, sistemul românesc de pensii de stat este bazat pe solidaritate, iar suma aferentă pilonului 2 nu mai ajunge la bugetul general, deci sunt mai puțini bani disponibili pentru plata actualei generații de beneficiari.

Luminița Țundrea  consideră ”că sistemul pensiilor cu pilonul 2 este unul benefic, mai ales pentru generațiile viitoare, dar nu în orice condiții”. Consilierul local timișorean este de părere că trebuie să existe reglementări clare și stricte, dar și o supraveghere bine pusă la punct a administratorilor fondurilor de pensii din pilonul 2.

„Sistemul în care există pilonul 2 cred că este unul benefic. Calculele arată că cei care vor beneficia de aceste sisteme administrate privat vor beneficia de sume mai mari prin intermediul pensiei. Totuși, legislația în domeniu trebuie foarte bine pusă la punct, trebuie să existe un control clar al acestor fonduri și a celor care le administrează. Vorbim despre banii oamenilor și nu te poți juca cu ei, pentru ca riscam să apară anumite situații neplăcute”, a mai subliniat Luminița Țundrea.

În cadrul pilonului 2, banii din contribuțiile realizate sunt investite în diferite instrumente financiare, iar fiecare contribuabil acumulează în urma acestor investiții un anumit fond din care îi va fi plătită pensia suplimentară. La schimb, societatea de asigurări primește un anumit comision financiar. Teoretic, randamentul fondurilor investite este mai mare decât cel din pilonul 1, bazat pe principiul solidarității și al sprijinului statului și nu pe randamente financiare.

(107818)