Filmul documentar PRO Musica 5.0 (titlu provizoriu) va avea o durată de o oră și 45 de minute, iar protagoniștii care au luat castingul sunt în mare parte studenți la Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Filmul este produs de Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei și este finanțat de două companii private din Timișoara.

„Este un proiect pentru patrimoniul spiritual, intelectual şi cultural al oraşului. Vrem să recuperăm memoria vie a acestui oraş prin realizarea unor filme, iar un reper este Pro Musica, cea care anul acesta a împlinit 50 de ani. Pe 15 ianuarie 1973, primul lor concert a fost prezentat pe scena Liceului Pedagogic din Timişoara. (…). Este trupa legendară timişoreană care prin muzica sa a intrat în posteritate. Vrem să punem bazele unei biblioteci muzicale în care, cu ajutorul tehnologiei digitale, se pot păstra interviuri, partiturile, spectacolele şi piesele pe care generațiile viitoare să poată face cercetare pe un curent muzical devenit astăzi clasic”, a afirmat Ilie Sârbu, care este şi producător general al filmului.

În 18 decembrie 2015, piesa „Timişoara” a grupului Pro Musica (muzica lui Ilie Stepan pe textul lui Marian Odangiu) a devenit Imnul oficial al municipiului Timișoara, printr-o Hotărâre de Consiliu Local.

Proiectul se întemeiază, în principal, pe evocările, confesiunile și opiniile principalilor componenți ai grupului, filmate în anul 2023, cu o abordare retrospectivă. La acestea se adaugă reconstituirile teatralizate cu actori (docudrama), părerile și mărturiile unor muzicieni care s-au integrat, într-un moment sau altul, în grup, colaboratori, intelectuali, personalități sau simpli iubitori și admiratori ai formației, susținute de un bogat suport sonor și vizual, secvențe de arhivă din concertele grupului și/sau din afara lor, fotografii, videoclipuri, afișe, cataloage, pliante, documente etc.

Echipa care va realiza proiectul în următoarele luni este formată din: Gheorghe Sfaițer, regia artistică; Vlad Doboș, asistent de regie; Marian Odangiu, scenariul; Rafael Vasilcin și Olimpiu Vuia, directori de imagine; Valentin Beleiu, editor de imagine; Aurelian Scorobete, grafica cinetică; Pavel Vereș, grafic design; Sebastian Ciocan, sunetul; Bojița Ilici, machiaj; Lucian Ciorba, producător executiv și Ilie Sîrbu, producător general.

„Filmul însumează mai multe concluzii, mai multe mesaje. Cred că dorința cea mai mare este ca muzica noastră, atât cât a fost ea în 50 de ani, să transpară în mod foarte bine în film, să apară ce am realizat noi în 50 de ani cu toate premierele pe care le avem pe plan național. Dimensiunea de care vorbesc eu acum se vrea reliefată fără scuze de rigoare sau fără patetisme că domnule a fost foarte greu, dar ne-am înhămat. Noi ne-am făcut treaba. Cred că vor fi într-o doză justă despre cum arăta societatea românească, capabilă de a gestiona un fenomen cum este muzica rock”, a declarat Ilie Stepan, liderul grupului Pro Musica.

Muzicianul a povestit cum a cântat melodii pe care regimul comunist nu le agrea.

„Apogeul cântatului împotriva lor a fost în 20 decembrie (n.r. 1989) când am cântat Hora Unirii și Deșteapă-te române în balconul Operei, două cântece interzise cu Ceaușescu la putere. Înainte de Revoluție, a cânta împotriva lor nu înseamnă doar a cânta Jos comunismul!, înseamna că cânți și texte care frizau și o bibliotecă citită, anumite cunoștințe pe care trebuia să le ai. Gândiți-vă că se cânta atunci cincinalul în patru ani și jumătate și tot felul de texte neghioabe, nătângi, care sunt depășite doar de textele actuale. La ora actuală sunt niște texte de o imbecilitate….subculturale. (…) Cenzura comunistă era atât de inflamată, speriată de urmările pe care le-ar fi putut păți ei, cenzorii”, a spus Ilie Stepan, liderul grupului Pro Musica.

Pro Musica 5.0 va fi un documentar artistic-muzical cu elemente de docu-dramă, ce are ca temă istoria prezenței grupului timișorean Pro Musica în spațiul culturii române de-a lungul unei jumătăți de secol, de la începutul anilor ’70, până în prezent.

Principalele repere ale scenariului se referă la cele cinci etape esențiale din istoria grupului PRO Musica: etapa folk (opera folk „Creanga de cireș” și piesa „Glossa”), etapa rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic („Zările gri”, „Poarta de foc” etc.), etapa rockului baroc (opera „Introducere într-un concert baroc”), etapa cu ample reverberații a piesei „Timișoara”, precum și etapa marilor concerte de sinteză ale grupului.

Filmul va fi realizat în următoarele zece luni.

Potrivit Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei, în scenariu vor fi consemnate premierele absolute ale grupului, în context muzical/cultural național și internațional:

• prima operă folk din istoria musicii românești
• primul concert rock organizat în Romania într-un spital de psihiatrie
• participare la toate cele nouă ediții ale Festivalului „Tim Rock”
• singura trupă rock din România a cărei lucrare în versiune scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă
• primii muzicieni, componenți ai grupului PRO Musica, ce au cântat în public, în fața a peste 100.000 de manifestanți, împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (cu dictatorul la acea dată încă la putere) în primul oraș liber din România (20 decembrie 1989)
• prima trupă rock a cărei compoziție (piesa „Timișoara”) a devenit, prin Hotărâre de Consiliu Local, imn oficial al unui municipiu mare (Timișoara)
• piesa „Timișoara” este primul disc single privat apărut în România
• cvadruplul album Stepan Project „Lumina” este primul DVD muzical produs in România care are ca normă de sunet si Dolby Surround 5.1.
• primul concert rock in aer liber susținut vreodată în estul Europei, de o maximă complexitate, într-un penitenciar din Europa de est.