La conferința organizată de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Vest au participat Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu și președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), Daniel Pițurlea, președintele fondator al Concelex, Liviu Simion, președintele Patronatului Societăților din Construcții (PSC) și Ilie Vlaicu, directorul general Aquatim și președintele Asociației Române a Apei, alături de Ștefan Moldt, președintele PSC – Filiala Vest.

Investițiile continuă, dar ar putea exista o perioadă de încetinire

Întrebat despre perspectivele sectorului construcțiilor în Timișoara și în județ, Cristian Erbașu a declarat că încheierea PNRR nu înseamnă oprirea investițiilor. Acesta a indicat mai multe proiecte importante care ar urma să susțină activitatea în perioada următoare, printre care stadionul „Dan Păltinișanu” din Timișoara și viitorul Institut Regional de Oncologie, proiecte în care Construcții Erbașu este implicată.

„Ce vă pot spune este că sigur vor fi și alte programe, de exemplu POS-ul (n.r. Programul Sănătate 2021-2027). Din POS face parte Spitalul Oncologic. E o investiție de 200 de milioane de euro, mai mare decât spitalele care au fost făcute prin PNRR. Va veni stadionul, care e o investiție mare.

Vor fi câteva investiții destul de mari și eu cred că va fi o scădere în următoarele luni, maxim o jumătate de an. După care lucrurile se vor relua și, treptat, treptat noile proiecte vor intra în vigoare. S-ar putea să fie și chiar valori mai mari și mai bine gestionate decât cele din PNRR”, a spus Cristian Erbașu.

Acesta a atras atenția și asupra necesității ca investițiile să continue pe termen lung, indiferent de schimbările politice. În opinia sa, fără un flux constant de proiecte, sectorul construcțiilor nu poate avea o dezvoltare stabilă.

„Investițiile, dacă nu se continuă pe investiții în următorii ani, nu contează ce fel de guvern vine, nu avem cum să ieșim din paradigma asta”, a afirmat directorul Construcții Erbașu.

Un alt aspect semnalat de acesta este capacitatea autorităților de a întreține și administra investițiile deja realizate. Spitalele noi, de exemplu, au nevoie de personal specializat și de fonduri pentru mentenanță, astfel încât să nu ajungă în timp într-o stare avansată de degradare, chiar dacă au fost realizate recent.

Locuințe accesibile pentru tineri, nu doar locuințe sociale

Un alt subiect discutat la conferință a fost inițiativa europeană privind locuirea accesibilă și ce ar putea însemna aceasta pentru tinerii care nu își permit să cumpere un apartament în marile orașe.

Erbașu a explicat că obiectivul nu este doar construirea de locuințe sociale, ci dezvoltarea unor locuințe la prețuri rezonabile, pe care oamenii să și le poată permite și ale căror costuri să le poată susține pe termen lung.

„Scopul lor nu este să se creeze locuințe sociale sau locuințe pentru tineri, precum ANL. Scopul este să se creeze la prețuri rezonabile, ceea ce în mod normal a fost accesat de cei cu foarte mulți bani”, a declarat acesta.

În opinia sa, problema locuirii nu se rezumă la prețul de cumpărare. Contează și cheltuielile ulterioare, distanța față de locul de muncă și condițiile în care trăiesc oamenii.

„Locuire accesibilă înseamnă inclusiv costurile pe care le vei avea în timp ce vei sta acolo și modul în care te vei simți în acel habitat nou în anii viitori. Poți primi o casă minunată, dar în care să nu te simți bine, te costă mult, e departe de prieteni”, a explicat Cristian Erbașu.

Acesta a subliniat că inițiativa europeană nu va rezolva rapid problema locuirii și că România trebuie să găsească soluții adaptate propriilor nevoi.

„Este clar că aceasta este o problemă pe care și-au pus-o cei de la Bruxelles și pe care doresc să o rezolve treptat, treptat. Dar nu vor rezolva într-un an, nu în doi”, a spus Erbașu.

La aceeași discuție, Liviu Simion a explicat că măsurile europene vizează inclusiv tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, studenții și persoanele care trebuie să se mute în apropierea locului de muncă, precum profesorii și personalul medical.

Modul în care sprijinul va fi acordat în România va depinde însă de deciziile Guvernului și ale autorităților locale. Printre variantele discutate se numără sprijinirea costurilor de construire sau compensarea unei părți din chirie.

Planul european pentru locuințe accesibile, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, urmărește creșterea numărului de locuințe construite, atragerea de investiții și simplificarea procedurilor pentru dezvoltarea proiectelor. Potrivit estimărilor Comisiei, în Uniunea Europeană ar fi nevoie de peste două milioane de locuințe construite anual pentru a acoperi cererea actuală, cu aproximativ 650.000 mai multe decât se construiesc în prezent.

Planul prevede și o platformă europeană de investiții, realizată în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare, precum și modificarea regulilor privind ajutoarele de stat, pentru a facilita sprijinirea locuințelor sociale și accesibile.

O altă componentă este propunerea de regulament cunoscută drept „Affordable Housing Act”, prezentată în septembrie 2026. Aceasta ar urma să ofere autorităților naționale și locale un cadru mai clar pentru intervenții în zonele în care accesul la locuințe a devenit dificil, inclusiv în privința închirierilor pe termen scurt și a folosirii locuințelor neocupate.

Miza investițiilor din Timișoara depășește granițele orașului

La conferință s-a discutat și despre nevoia ca investițiile să fie privite la nivelul întregii regiuni, nu doar al municipiului Timișoara. Ilie Vlaicu a susținut că infrastructura importantă, precum spitalele și stadionul, deservește oameni din întregul vest al țării, nu doar locuitorii orașului.

„Dacă vrei stagnare, trebuie să rămâi la statutul la care ești acum, în schimb dacă vrei să te dezvolți trebuie să te gândești la o dezvoltare regională. Nu mai poți să faci un spital numai pentru timișoreni, pentru că știm că vin oameni din toată regiunea. Nu mai poți să faci stadion numai pentru timișoreni, că vin din toată regiunea. Deci suntem în situația în care un oraș investește și gestionează sau cumva se bucură de facilități o întreagă regiune”, a declarat Ilie Vlaicu.

În acest context, reprezentanții patronatelor au vorbit despre necesitatea unei strategii coerente pentru investiții, care să asigure continuitatea proiectelor și să evite blocajele administrative.