În cadrul unei întâlniri transfrontaliere româno-sârbe, desfăşurată la începutul acestei săptămâni, un oficial român le-a recomandat sârbilor să nu se grăbească prea mult cu aderarea, să se pregătească bine şi să folosească maximul posibil din fondurile de preaderare.
„Nu vă grăbiţi să intraţi în UE, lungiţi cât de mult puteţi perioada de preaderare şi luaţi câţi mai mulţi bani în acest timp. Iar când aderaţi, faceţi-o numai cu drepturi egale”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, prezent la întâlnire. „UE pentru agricultură înseamnă concurenţă neloială, în care pui să se lupte două forţe total inegale: pe de o parte agricultura de sute de ani a Europoei, bine aşezată, structurată, finanţată, cu o agricultură ca a noastră, finanţaţă cu aproximativ o treime din ce primesc europenii, şi agricultori care abia acum se formează”, a mai spus Rădulescu.
„Intrarea în UE ne-a adus foarte multe obligaţii şi puţine avantaje. România nu e aşezată la masa ţărilor care decid. Să nu negociaţi aderarea voastră în genunchi, ci să vă cereţi drepturile. Noi nu am ştiut să o fcem şi acum suferit”, a declarat şi Aurel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România
În ţările UE media subvenţiilor acordate pentru un hectar lucrat este de 350 de euro, în România acest nivel este net inferior, de doar 107 euro la hectar, după cum atrage atenţia Matei. „Nu avem subvenţie pe culturi, ci numai pe suprafaţa cultivată. Din cei 107 euro primiţi la fiecare hectar cultivat, fiecare producător face ce doreşte, fără să existe obligţia de a-i deconta. Omul are doar obligaţia să lucreze terenul”, a mai precizat secretarul de stat Rădulescu.
De cealaltă parte, sârbii sunt mult mai fericiţi. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii de la Belgrad, Milan Petrovic, producătorii sârbi primesc pentru fiecare hectar cultivat 140 de euro pentru însămânţare şi câte 100 de euro la fiecare tonă de îngrăşăminte minerale folosite, plus alţi 50 de euro, la recoltare, tot pentru îngrăşăminte. „Statul sârb suportă 40% din prima de asigurare a culturilor în caz de calamităţi, iar pentru toate creditele agricole luate de producători – indiferent că sunt pe termen scurt, lung sau mediu – plătim diferenţa de la o rată a dobânzii de 5% cât suportă producătorul, până la 12 – 15% cât cer băncile. De asemenea, înapoiem producătorilor 30% din suma cheltuită anual pentru achiziţia de maşini şi utilaje agricole”, a declarat secretarul de stat Petrovic. „Avem fermieri de succes, mai ales când e vorba de Vojvodina, avem ferme de dimensiuni mari şi comparabile cu cele comunitare. Adevărul este că ne străduim să învăţăm din greşelile vecinilor noştri români, şi în niciun caz nu vrem să le repetăm”, a mai declarat Milan Petrovic.
Citiți principiile noastre de moderare aici!