Potrivit arheologilor, o parte dintre şanţurile descoperite au fost realizate în secolul III, după ce Dacia a fost cucerită şi integrată ca provincie romană, pentru a-i apăra pe locuitorii de aici împotriva barbarilor. Mai apoi, în secolul IV, construcţia a fost întărită, pentru a apăra localnicii de popoarele migratoare. „Această linie defensivă măsoară cam 300 de kilometri. Pornea din Banatul Sârbesc şi străbătea Câmpia Bănăţeană. Descoperirea noastră este unică în spaţiul românesc, ca şi mărime, are cam 47 de metri”, ne-a spus Florin Draşovean, arheolog în cadrul Muzeului Banatului din Timişoara.
Arheologii ştiau de existenţa acestui sistem de fortificaţie, iar cu ocazia lucrărilor pentru costrucţia autostrăzii o porţiune din acesta a fost scoasă la lumină. Săpăturile arheologilor nu vor amâna însă construcţia autostrăzii. „Noi suntem la final cu săpăturile, săptămâna viitoare predăm situl. Conservarea sa nu ar face decât să împiedice avansarea autostrăzii. Noi nu a trebuit decât să descărcăm terenul de sarcină arheologică şi istorică”, a mai spus Draşovean.
„Acest sistem de fortificaţie din perioada romană a fost scos la lumină cu ocazia lucrărilor la autostradă, se ştia deja de existenţa sa. Acolo se lucrează deja de 2-3 luni. Odată cu finalizarea săpăturilor acesta va fi astupat”, ne-a spus Dan Leopold Ciubotaru, directorului Muzeului Banatului.
Situl arheologic care include sistemul de fortificaţie din perioada romană poate fi vizitat la kilometrul 40+950 de metri, între localităţile Giarmata şi Pişchia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!