Începând din acest an, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, a Universității de Vest din Timișoara va organiza concursul de eseuri filosofice pentru liceeni, „Din lumea Sofiei” împreună cu platforma culturală Syntopic. Concursul se adresează tuturor elevilor din clasele IX-XII, înscriși la orice liceu din România.

Cele mai bune eseuri vor fi premiate prin publicarea pe platforma Syntopic și în Analele Universității de Vest, seria Filozofie și Științe ale Comunicării.

„Noutatea acestei ediții este că eseurile premiante vor fi publicate pe o platformă culturală foarte bine cotată, elevii premianți putând fi astfel expuși contactului cu un public educat și pretențios, având deci șansa unui debut de calitate. Facultatea a ales ca anul acesta să nu includă concursul «Din lumea Sofiei» în strategia de admitere.

Încercăm să parcurgem o etapă diferită destinată ridicării nivelului concursului și ulterior să revenim cu oferta de a rezerva la admitere câteva locuri speciale ce vor putea fi ocupate pe baza acestui concurs”, a transmis pentru Tion conf. univ. dr. Claudiu Mesaroș.

Elevii trebuie să trimită un eseu filozofic la adresa din.lumea.sofiei@e-uvt.ro, până pe 13 iunie, pornind de la una din întrebările, temele sau citatele:

1. „Toți oamenii au sădită în firea lor dorința de a cunoaște.” (Aristotel)
2. „Deosebirea dintre o democrație și o despoție constă în aceea că într-o democrație se poate scăpa de guvern fără vărsare de sânge, pe când într-o despoție nu.” (Karl Popper)
3. „Fiindcă starea (naturală) a omului este o stare de război a fiecărui om contra fiecărui om, în care fiecare este condus de rațiunea proprie și nu există nimic de care să nu se folosească din ce-i este de ajutor pentru conservarea vieții sale contra inamicilor, urmează că într-o asemenea stare fiecare om are drept la orice, chiar și la viața celuilalt.” (Thomas Hobbes)
4. „Silindu-ne să facem mai bine, stricăm adesea ce e bun.” (William Shakespeare)
5. „Fericirea apare deci ca un bine perfect și autarhic, pentru că ea este scopul tuturor actelor noastre (…) ar trebui poate să lămurim și mai bine ce este ea. Acest lucru va fi ușor de realizat dacă vom stabili care este actul specific omului. Căci, așa cum pentru flautist, pentru un sculptor, ca și pentru o activitate sau îndeletnicire anume, se pare că binele și perfecțiunea rezidă în lucrările lor, tot astfel trebuie să fie și pentru om, dacă există un act care-i este specific. Dacă actul specific unui om este activitatea sufletului conformă cu rațiunea sau cel puțin nu lipsită de rațiune (…) actul propriu unui individ oarecare este identic cu cel al unui om desăvârșit.” (Aristotel)
6. Ce înseamnă cu adevărat educația morală?
7. „Este mai bine să fii o ființă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate nesatisfăcut decât un nebun satisfăcut. Iar dacă nebunul sau porcul sunt de altă părere, aceasta se datorează faptului că ei cunosc numai o latură a problemei. Ceilalți sunt conștienți de ambele laturi.” (John Stuart Mill)
8. „Dreptatea este prima virtute a instituțiilor sociale, tot așa cum este adevărul pentru sistemele de gândire. (…) Fiecare persoană posedă o inviolabilitate întemeiată pe dreptate, peste care nu poate trece nici măcar bunăstarea întregii societăți.” (John Rawls)
9. Poate exista cu adevărat libertate fără lege?
10. „Adevărul adevărat este că, indiferent ce omagiu s-ar pretinde că se acordă, sau chiar s-ar acorda, superiorității spirituale, tendința generală de evoluție a lucrurilor în întreaga lume face din mediocritate puterea dominantă în rândurile oamenilor.” (John Stuart Mill)
11. Este justificat să alegem un rău mai mic pentru a promova un bine mai mare? În ce context?
12. „Oricând și oriunde, dacă omul este în stare să facă nedreptăți, le face” (Mitul lui Gyges, Platon)
13. „Omul este prin natura sa o ființă socială” (Aristotel)
14. Ce este mai important: pacea sau dreptatea?
15. În momentele dificile ale vieții siguranța este mai importantă ca libertatea.
16. Este ignoranța (lipsa cunoașterii) singura sursă posibilă a răului? Sau răul/greșeala morală poate avea și alte cauze în afară de absența cunoașterii?
17. Imaginează-ți că te afli într-o situație în care trebuie să alegi între două cursuri de acțiune: fie citești pentru ora de filozofie de mâine, fie te uiți la un serial. Deși atunci când te gândești la ce ar trebui să faci concluzionezi că ar fi mai bine să citești pentru ora de filozofie decât să te uiți la serial, în momentul efectiv al acțiunii, faci contrariul, adică te uiți la serial. Este posibilă o astfel de acțiune, anume o acțiune contrară, și nu conformă cu ceea ce ai gândit sau știi că ar fi cel mai bine de făcut? De ce?

Mai multe detalii, AICI.