Conform președintelui CJ Timiș, punctajele obținute pentru aplicările la finanțare nu au fost făcute în mod public, clasamentul fiind publicat prin ordin de ministru. Cinci castele au primit finanțare, trei dintre ele fiind din județele Covasna, Harghita și Mureș. În plus, nici punctajele nu au fost justificate, iar Consiliul Județean va depune contestație și va acționa chiar și în instanță.

„Castelul a fost admis pe componenta de promovare, dar la reabilitate este primul sub linie, adică locul 6. Ne punem problema de transparență pentru că 60% din castele merg în Harghita, Covasna și Mureș. De obicei, la orice selecție se afișa punctajul, ordinea proiectului și detalierea lor.

Am sesizat și erori: la criteriul de accesibilitate a luat 5 puncte din 20, ca și când castelul nostru nu e maxim accesibil, ceea de e absurd. Cele 3 sunt destul de îndepărtate. 0 puncte din 10 am luat la crearea de noi locuri de muncă, deși am specificat că se creează 20 de locuri de muncă. Timișoara merită pentru 2023 să aibă acest castel reabilitat și să primească finanțare. Vom face contestație și vom merge și în instanță”, a precizat președintele CJ Timiș Alin Nica.

Pentru promovare prin PNRR, Castelul Huniade a fost eligibil să primească 30.000 de euro, obținând 55 de puncte din 85, iar la reabilitate 15 de puncte din 40. Castelele care s-au încadrat spre finanțare pentru restaurare sunt:

• Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor – etapa 2
• Ansamblul Castel Beldy (Sălaj)
• Castelul Kalnoky din Valea Crișului (Covasna)
• Castelul Teleki Gornești (Mureș)
• Castelul Urmánczy din Toplița (Harghita)

Conform șefului CJ Timiș, Castelul Huniade are mai multe căi de aplicare spre finanțare: Finanțări nerambursabile prin CNI sau PNRR sau programul Transfrontalier România – Ungaria. Diferența va fi acoperită din bugetul local, printr-un credit luat de instituție. Prin aplicarea la PNRR, Castelul Huniade ar primi 4,5 mil de lei pe reabilitare și funcționare, ceea ce reprezintă 10% din suma necesară. Consiliul Județean spune că se va ocupa de acest proiect fără colaborarea cu Institutul Național al Patrimoniului.

„Am rupt colaborarea cu Institutul Național al Patrimoniului și luăm în propriile mâini obiectivul de investiție”, a mai precizat Alin Nica.

Vă reamintim, de curând Consiliul Județean Timiș a demarat o licitație de 1,5 milioane de lei pentru servicii de proiectare – faza DTAC, DTOE, PT, DE și asistență tehnică pentru restaurarea și punerea în valoare a Castelului Huniade. Până pe 6 iunie este deschisă licitația de aproape 1,5 milioane de lei, care are de altfel și cerințe amănunțite vizavi de restaurarea obiectivului, inclusiv de stabilizare a unor zone degradate din castel. Durata contractului este de 2 ani.

De 16 ani, oamenii așteaptă să vadă dincolo de zidurile Castelului Huniade din Timișoara. Documentația tehnico-economică a fost aprobată, la fel și principalii indicatori tehnico-economici ai proiectului de investiție publică. Aceasta a fost întocmită de Institutul Național al Patrimoniului și a sosit după mult timp de așteptare, după mai bine de un deceniu de procese, infiltrații de apă, crăpături în ziduri, exponate mucegăite și expertize.

Istoria rateurilor

Prima parte a documentației a fost deja avizată anul trecut de Comisia Națională pentru Monumente Istorice. Este vorba despre Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), care a fost pregătită de către Institutul Național al Patrimoniului. Contractul era semnat încă din 2020, când fostul președinte al CJ Timiș anunța că „totul trebuie să fie gata în cinci luni”, urmând să se treacă la licitația pentru proiect tehnic și execuție. Inițial, autoritățile doreau să acopere curtea interioară cu sticlă, însă în DALI nu se face referire la acest lucru.

Deși se vorbea de acoperirea curții, sunt zone în castel care au devenit în timp curți interioare, întrucât degradarea și-a spus cuvântul pentru monumentul istoric din centrul Timișoarei.
În 2020, 1 milion de lei au fost retrași pentru restaurarea donjonului de la Castelul Huniade, prin rectificarea de buget a Consiliului Județean Timiș, unde președinte era atunci Călin Dobra. Castelul are o întreagă istorie de eșecuri: din 2006 castelul este în reparații, au fost procese între constructor și CJ Timiș, însă mai mult nu s-a lucrat. La castel au apărut și probleme date de starea continuă de degradare: fisuri, mucegai pe exponate, iar în Sala Cavalerilor, considerată una din cele mai frumoase săli din castel, a plouat torențial în 2016.

Pentru restaurarea, reabilitarea și punerea în valoare a monumentului au fost alocați 1,5 milioane de lei din bugetul pe anul acesta. Pentru conservarea și restaurarea donjonului, în 2022, 800.000 de lei au fost considerați suficienți de către reprezentanții administrației județene.

În ceea ce privește donjonul, lucrările efective în teren ar urma să înceapă anul viitor. Prioritatea rămâne partea de nord-vest a clădirii castelului, după cum a specificat președintele CJ Timiș Alin Nica. Aici ar fi necesare doar lucrări de interior.

Obiectivul este în responsabilitatea Consiliului Județean Timiș pentru anul 2023, când Timișoara este Capitală Culturală Europeană.

Pe aceeași temă:

Se caută proiectant pentru lucrările de reabilitare ale Castelului Huniade

Castelul Huniade. Se mai scrie o pagină în istoria ultimilor 16 ani de eșecuri, din șapte secole de existență