Fostul spațiu industrial de aproape cinci hectare din zona Complexului Studențesc va fi transformat într-un cartier modern, cu trei cvartale de blocuri. Spațiile verzi trebuie să ocupe minimum de 30% spații verzi, dintre care cel puțin 10% vor fi pe sol natural.

Vor fi construite 17 clădiri cu destinații de locuințe, birouri, spații comerciale, hoteluri și servicii. Vor fi amenajate și aproximativ 1.600 de locuri de parcare, atât subterane, cât și la nivel, ascunse sub covoare verzi.

Marți, 15 aprilie, consilierii locali au aprobat PUZ-ul în baza căruia va fi realizată investiția.

Clădire istorică, supraimpozitare, interese

Deși investiția propune ca în primă fază să fie reabilitate clădirile istorice, în ședință s-a discutat intens despre cum se asigură primăria că această cerință va fi respectată. Consilierul local Ilie Sîrbu a propus un amendament prin care cerințele legale din domeniu să fie specificate și în hotărârea luată de consilierii locali.

I s-a explicat că, fiind deja stipulate în lege, aceste cerințe nu mai trebuie menționate și în HCL, existând chiar posibilitatea blocării investiției fix la clădirile respective. Aspectele au fost explicate de către viceprimărița Paula Romocean, consilierul local USR Răzvan Negrișanu, dar și de către secretarul general Adina Pokker și chiar de consiliera locală PSD Roxana Iliescu.

Înainte de vot, Sîrbu a intrat și într-o contră cu celălalt viceprimar, Ruben Lațcău. S-au presupus, de o parte și de alta, de „interese”. Sîrbu a întrebat de ce „acest proprietar” nu a fost supraimpozitat în condițiile în care clădirea este degradată. „Pe ăla care are 18 metri de fațadă l-ați executat rapid și pe alții «la revedere»”, a spus Sîrbu.

„Pentru același motiv pentru care nici platformele industriale ale grupului Bega (Sîrbu a mai fost acuzat că susține interesele fraților Cristescu – n.r.), abandonate, nu au fost supraimpozitate. Sunt foarte multe locații industriale care nu mai sunt utilizate, unele țin de proprietarul acestui abator (Țiriac – n.r.), altele țin de alți proprietari din Timișoara sau din alte părți și multe dintre ele nu au fost supraimpozitate.

Supraimpozitarea, ca instrument, a început în zona centrală în timpul administrației Robu. A continuat în timpul administrației Fritz și are efecte benefice pentru zona centrală, efecte pe care le vedem cu ochiul liber. Cu siguranță, vine momentul în care va trebui să supraimpozităm și aceste platforme industriale care nu sunt incluse într-un circuit de urbanizare, dar înainte să începem acest proces, trebuie să finalizăm toate procedurile legale legate de restructurările urbane pe care PUG-ul le obligă, să dăm un termen rezonabil ca proprietarii acestor platforme să înceapă să investească în ele și, după ce facem toți acești pași, putem să folosim acest instrument al supraimpozitării. (…)

Faceți acest HCL pentru toate zonele industriale și eu vă promit votul meu. În felul ăsta ne veți dovedi că nu sunteți un om al intereselor, care citește de pe foaie, ci sunteți un om care are ideile proprii și care chiar se luptă pentru ceea ce scrie pe acea foaie”, a răspuns Lațcău.

Până la urmă, amendamentul lui Sîrbu a fost respins cu 14 voturi „împotrivă”, dar PUZ-ul a fost aprobat cu 19 voturi „pentru”.

Reprezentanții primăriei au anunțat investiția privată de la fostul abator încă din martie, când PUZ-ul a primit avizul arhitectului-șef. Mai multe detalii despre investiție, AICI.