Datele oficiale din 2024 arată că, în România, aproximativ 3,6 milioane de persoane erau în risc de sărăcie relativă — adică aproximativ 19% din populaţie. Mai mult decât atât, riscul de excluziune socială (AROPE) se ridica la 27,9%, afectând aproximativ 5,3 milioane de persoane.

„În mod paradoxal, chiar în aceste condiții economice fragile, mulți se conformează presiunii sociale de a afișa o viață prosperă: vacanțe, mașini, haine «de calitate», ieșiri, evenimente — totul «pentru că așa e normal să arăți bine». Din perspectiva psihologică, acest fenomen funcționează ca o compensare: ne folosim de consum și imagine ca să mascăm nesiguranța, frica, neîncrederea în siguranța financiară sau emoțională.

Când valorile materiale devin principalul reper al valorii de sine, pierdem legătura cu nevoile reale: stabilitate, securitate, intimitate, sens”, a explicat pentru Tion Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Golul emoțional ascuns de vitrină

Chiar dacă cifrele „arată bine”, adică oamenii cheltuiesc, cumpără, se încadrează în normele de consum, realitatea psihică poate fi foarte diferită. Conform unui sondaj recent, 26% dintre români au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele trei luni ale anului 2024.

În același timp, dintre cei afectați, 61% nu au apelat la ajutor specializat, din motive precum rușinea, stigma, lipsa de încredere sau teama de judecată.

În ceea ce privește generațiile tinere, datele sunt și mai îngrijorătoare: un studiu din 2025 arată că tinerii între 16 și 24 de ani sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere psihic. Majoritatea factorilor percepuți ca importanți pentru sănătatea mintală sunt chiar condițiile de viață și stabilitatea financiară.

„Astfel, imaginea de «viață reușită» se transformă într-o sursă de stres ascuns: senzația de inadecvare dacă nu ești la nivel, anxietatea de a menține aparențele, teama de judecată, goluri emoționale de care nu vrei să vorbești — toate acestea pot eroda starea de bine, creând un ciclu de nesiguranță, rușine și retragere socială”, a spus Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

De ce apar aceste discrepanțe:

• Compararea socială permanentă: rețelele sociale și mediul online ne expun continuu la versiuni idealizate ale vieților altora. Ne comparăm, adesea, cu cele mai reușite momente ale altora, nu cu realitatea lor. Rezultatul: scăderea stimei de sine, sentimentul de insuficiență, anxietate, dorința de a „recupera” prin consum.
• Consum ca mecanism de reglare emoțională: când lipsesc conexiunea umană, sprijinul, intimitatea, cumpărăturile și experiențele sunt folosite ca substitut pentru emoții — dar efectul e adesea temporar și iluzoriu.
• Stigmatizarea vulnerabilității — în special emoționale și financiare. Multe persoane evită să ceară ajutor psihologic sau să recunoască faptul că se simt vulnerabile de teamă să nu fie judecate ca „slabe” sau „neadaptate”, mai adaugă psihologul.

„Psihologic, această situație generează stres cronic, anxietate constantă, risc de depresie și izolarea relațiilor autentice, toate riscuri serioase pentru sănătatea mintală și pentru coeziunea socială”, a mai spus Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Cum putem construi „bogăția reală”: câteva direcții de vindecare

Potrivit psihologului, deși nu e simplu să ieși din cultura aparențelor și a consumului ca mecanism de validare, există strategii concrete și validate psihologic:

• Conștientizarea și normalizarea vulnerabilității — să recunoaștem că nesiguranța, teama, lipsa de stabilitate sunt experiențe legitime. Vulnerabilitatea nu e slăbiciune, ci punct de start pentru autenticitate.
• Refocalizarea pe relații reale — nu imagini. Prieteni, familie, comunitate: sprijinul social real — nu like-urile — aduce stabilitate emoțională, sens și protecție.
• Bugetare conștientă și limitarea cheltuielilor inutile. Consumerismul compulsiv poate da o falsă senzație de împlinire — dar afectează starea de bine pe termen lung.
• Dezvoltare personală — mindfulness, autoreflecție, psihoterapie, legături autentice. Investiția în sănătatea mintală poate preveni riscuri majore precum burnout emoțional, depresie, anxietate.
• Reducerea expunerii la presiunea socială și media: pauze de la rețele, consum mediatic critic, alegerea conștientă a ce vrem să reflecte viața noastră — nu ce „trebuie” să pară.