Proiecțiile vor avea loc, din 24 până în 28 martie, de la ora 18, 30.
Programul filmelor, prezentate chiar de realizatorii festivalului, este:
Luni, 24 martie, „În numele primarului”, de Anca Hirte – bine aţi venit în Piatra Neamţ, România! Într-un mic birou al primăriei şi în absenţa primarului, cetăţenii oraşului formează o coadă pentru a fi primiţi în audienţe şi a-şi spune nemulţumirile. Totul pare un joc, urmărit îndeaproape de camera de filmat, în care fiecare privire şi expresie creează o alegorie a puterii. Tragic, comic şi, în acelaşi timp, cât se poate de serios, documentarul te duce cu gândul la absurdul lui Eugen Ionesco.
Marți, 25 martie, „Songs for a museum”, de Eliza Zdru (România) – Papu Gherase, Papu Giogi, Papu Coli și Papu Miciu, patru bătrâni cântăreți de muzică polifonică în tradiția de secole a comunității aromânilor fârșeroți, sunt într-un turneu de promovare a primului și singurului lor album. Călătorind, meditează cu umor la zilele bune de altădată, la prezentul îndoielnic și la moarte – din ce în ce mai apropiată. Un road-movie în spațiu și timp, care ne poartă înainte, de la un concert la altul, și înapoi la poveștile trecutului, pe care bătrânii cântăreți îl compară cu un prezent total diferit, un prezent care anunță dispariția tradiției muzicii polifonice odată cu amintirile lor tot mai șterse.
Miercuri, 26 martie, „Mathew s laws” de Marc Schmidt ( Olanda) – regizorul Marc Schmidt își filmează prietenul din copilărie, Matei, care, suferind de autism, încearcă cu disperare să pună ordine în haosul creat de boală, în jurul lui. Urmărite îndeaproape, în intimitate, confruntările explozive ale lui Matei cu lumea exterioară sunt alternate cu observații stilizate și confesiuni personale. Pas cu pas, filmul ne dezvăluie modul complex în care Matei gândește și lasă să se întrevadă eventualele consecințe catastrofice pe care boala le poate avea, în cele din urmă, pentru el.
Joi, 27 martie, „Valea plângerii”, de Mihai Andrei Leaha, Iulia Hossu, Andrei Crişan (Romania): – între anii 1943 şi 1945, 25.000 de romi au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Jumătate dintre ei au murit la scurt timp de foame, de frig sau din alte cauze. După 70 de ani, cei puţini care au supravieţuit şi care pe atunci erau copii îşi reamintesc şi povestesc cu emoţie evenimentele teribile de atunci. Filmul îşi propune să reconstituie drumul, locurile şi întâmplările tragice ale Holocaustului romilor. Interviurile cu membrii comunităţii ucraniene din Transnistria completează poveştile supravieţuitorilor romi şi transformă un spaţiu, astăzi aparent banal, într-unul antropologic, al memoriei şi lacrimilor.
Vineri, 28 martie, „Anatomia plecării” de Şerban Oliver Tătaru (Germania) -autorul reface traseul plecării familiei sale din România, la sfârșitul anilor 80, confruntând, după mai bine de douăzeci de ani, amintirile lor cu privire la țara pe care au parăsit-o. Pe de o parte, aflăm viziunea sumbră a părinților despre o Românie îngenuncheată de un sistem opresiv și transformată într-un spațiu închis. De partea cealaltă, descoperim viziunea romantică a fiului, a unui spaţiu aproape paradisiac, descris de prietenii adolescentine și de o fericire familială ireversibil pierdută.
Citiți principiile noastre de moderare aici!