Rectorii din domeniul universitar al ştiinţelor umane şi al celor din sectorul real par să fie de acord în privinţa unui singur lucru: creşterea sumelor alocate pentru cercetare şi educaţie. Apărută, probabil, ca şi o contrapondere la Consorţiul Universitaria, Alianța Română a Universităților Tehnice a avut la Timişoara o primă întâlnire a membrilor. Cu această ocazie, în urma discuţiilor au fost stabilite o serie de recomandări pentru domeniul universitar. Iar prima dintre acestea spune că nu ar mai trebui să avem atât de mulţi economişti sau avocaţi ci ingineri, aceasta chiar şi prin limitarea numărului de studenţi acceptaţi pe locurile cu taxă.

„Având în vedere că majoritatea sectoarelor performante din economia românească sunt asociate științelor inginerești şi a faptului că România are în prezent cea mai mare proporție de absolvenți de științe socio-economice din Uniunea Europeană, ARUT consideră imperios necesară adoptarea unor măsuri de promovare şi stimulare a participării tinerilor în învăţămantul tehnic superior (prin acordarea de sprijin, facilităţi tuturor <<actorilor>> implicaţi, prin redimensionarea modului de distribuire a locurilor bugetate pentru cele trei cicluri de studii, pentru limitarea locurilor cu taxă la domenii în care piaţa muncii este saturată etc )”, se arată în documentul adoptat în urma şedinţei.

ARUT mai susține propunerea CNR de creștere bugetară anuală succesivă de 13% pentru educaţie şi de 35% alocată cercetării, până în anul 2020, astfel încât să se atingă în anul 2020 pragul de 6% pentru educaţie şi 1% pentru cercetare din PIB.

Membrii organizaţiei consideră că este necesară adoptarea unor măsuri substanţiale pentru acomodarea sistemului de învăţământ tehnic superior la exigențelor angajatorilor de azi şi de „mâine” din România şi din Europa. Lipsa unor diferenţe semnificative între absolvenții de licenţă, master şi chiar doctorat pe piaţa forţei de muncă (din punct de vedere al ocupaţiilor și al salarizării), numărul ridicat de specializării din cadrul unor domenii de studii sunt doar câteva dintre problemele care se răsfrâng şi asupra calităţii procesului educaţional.

Organizaţia universităţilor tehnice mai cere rezolvarea unei alte mari probleme a învăţământului superior românesc: stabilirea unor ierarhii a instituţiilor din domeniu, precum şi finanţarea în funcţie de aceste clasificări și ierarhizări, pe baza unei metodologii obiective, transparente, la a cărei elaborare să fie implicaţi şi reprezentanţii tuturor asociațiilor universitare. Mai mult, membrii ARUT cer să fie reprezentaţi în organismul care va realiza clasificarea „într-o proporție care să asigure o reprezentativitate corectă a învățământului tehnic superior”!