Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au ajuns la concluzia că, începând cu data de 10 februarie 2011, liberalul Nicolae Robu s-a aflat în incompatibilitate pentru că a deţinut atât demnitatea de senator în Parlamentul României, cât și funcția de conducere de rector al Universităţii Politehnica, funcția politică de conducere de președinte al PNL Timiș și de membru în Biroul Politic Central al PNL.
Robu a contestat decizia, s-a ajuns în instanţă, iar Curtea de Apel Timişoara a dat dreptate ANI. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar trebui să se pronunţe marţi în acest caz, după mai multe amânări. Primarul Timişoarei se aşteaptă să obţină în cele din urmă câştig de cauză în instanţă.
„Sigur că îmi doresc să câştig acest proces, pentru că aşa ar fi drept, să-l câştig. Eu am fost şi rector şi senator în acelaşi timp, fiind ales şi rector şi senator într-un anumit cadru legal, pe care l-am respectat, şi la trei ani după ce am fost ales în cele două poziţii cineva a schimbat legea şi a spus că cele două funcţii sunt incompatibile. Toată lumea a înţeles, inclusiv autorul legii a declarat-o, că se aplică această modificare începând din mandatele următoare, aşa cum se întâmplă întotdeauna când se schimbă ceva în legislaţie. Când s-a schimbat durata mandatului preşedintelui ţării (…) această schimbare nu a afectat mandatele în derulare. La fel au spus toţi juriştii şi în ceea ce mă priveşte. Până la urmă, ANI a considerat că totuşi nu trebuie aplicat aşa cum s-a încetăţenit în justiţie, în jurisprudenţă, deja de mai bine de 2.000 de ani, ci că trebuie întrerupte mandatele. Vom vedea. Mâine (n.r. – marţi) se judecă la Înalta Curte. Eu îmi doresc să câştig, încă o dată, pentru că aşa ar fi drept. Eu nu am greşit cu absolut nimic, am respectat legea”, a afirmat, luni, liberalul Nicolae Robu.
Edilul spune că, şi dacă ar pierde procesul la Înalta Curte, acest lucru nu l-ar afecta, pentru că nu riscă să-şi piardă funcţia de primar sau să nu mai poată candida pe viitor pentru un nou mandat dacă decide asta.
„N-ar însemna nimic, pentru că legea stabileşte că, în cazul unor incompatibilităţi, nu mai poţi deţine funcţii de demnitate publică timp de trei ani, cu excepţia celor electorale – funcţia de primar este una electorală -, iar dacă eşti în incompatibilitate pe funcţii electorale, atunci acele funcţii nu mai pot fi deţinute timp de trei ani. Eu n-am fost în incompatibilitate ca primar, eu am fost în incompatibilitate ca rector şi ca senator, prin urmare, dacă aş pierde, ceea ce sper să nu se întâmple, atunci, timp de trei ani n-aş mai putea să fiu rector sau senator. Evident că nici nu mă interesează să fiu nici rector, şi nici senator. N-aş putea să candidez ca rector şi ca senator pe parcursul celor trei ani. În rest am acces la orice funcţii eligibile. Funcţia de primar, de deputat chiar, dar nu mă interesează, preşedinte de regiune, europarlamentar, sunt o mulţime de funcţii eligibile, şi la toate îţi este accesul permis, numai la cele la care ai fost în incompatibilitate nu e permis accesul timp de trei ani”, a adăugat Robu.
Rămâne de văzut cum se va pronunţa instanţa, dacă ÎCCJ nu va opta din nou pentru o amânare.
ANI a cerut demiterea într-un caz asemănător
Chiar dacă primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu pare să aibă vreo emoţie, ANI a interpretat diferit Legea 176 din 2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, în cazul colegului său de partid Daniel Akos Mora.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate au solicitat Senatului, chiar luni, să constate demiterea de drept, din calitatea de senator, a lui Daniel Akos Mora (senator PNL), ca urmare a deciziei definitive și irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul acestuia.
Speţa este diferită pentru că Agenția a constatat că Mora s-a aflat în incompatibilitate în 2011, pe când era consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş, întrucât o societate la care deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat a încheiat contracte cu unități aflate sub autoritatea CJ Mureş și cu alte unități administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Mureş, dar ANI cere acum demiterea sa din funcţia de senator.
Potrivit art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010, „persoana (…) faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.
Reprezentanţii ANI fac însă următoarele precizări: „Prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă. Legiuitorul nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul autorităților publice locale și cele din cadrul autorităților publice centrale, instituind doar faptul că persoana față de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, dacă aceasta a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa această funcție pentru o perioadă de 3 ani”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!