Medicii explică faptul că vaccinul nu este inclus în programul național obligatoriu, însă este recomandat pentru mai multe categorii: persoane care îngrijesc copii în colectivități, angajați din centre pentru vârstnici sau persoane cu dizabilități, lucrători din domeniul alimentar, salubritate și canalizare, dar și pentru cei care călătoresc în zone cu incidență ridicată a bolii (Africa, Asia, America de Sud). De asemenea, pacienții cu boli hepatice cronice, persoanele cu HIV sau consumatorii de droguri injectabile sunt încurajați să se vaccineze.

„Vaccinul protejează împotriva hepatitei A, care nu devine cronică, dar poate fi severă la adulți. Administrarea se poate face la orice vârstă”, transmit medicii spitalului.

Schema de vaccinare presupune două doze, la interval de 6–36 de luni, în funcție de producător. Serul se administrează intramuscular, în regiunea deltoidiană (zona umărului). Contraindicațiile includ alergia cunoscută la componentele vaccinului și bolile febrile acute severe, caz în care vaccinarea se amână.

Efectele adverse sunt, de regulă, ușoare și trecătoare, cum ar fi durere sau roșeață la locul injectării, oboseală, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, greață sau febră. Reacții severe nu au fost raportate.

Ce este hepatita A?

Medicii subliniază că hepatita A este cunoscută și ca „boala mâinilor murdare”, fiind o infecție virală a ficatului transmisă prin consum de apă sau alimente contaminate, igienă precară ori contact direct cu o persoană infectată. Virusul se poate transmite și prin contact sexual sau prin obiecte atinse de bolnavi.

Spre deosebire de hepatita B sau C, hepatita A nu devine cronică, iar trecerea prin boală lasă imunitate pe viață. Totuși, evoluția poate fi neplăcută, simptomele fiind oboseală accentuată, icter (colorarea galbenă a pielii și a ochilor), greață, vărsături, dureri abdominale și urină închisă la culoare. La adulți, tabloul clinic este mai frecvent și mai sever decât la copii, iar cazurile complicate apar mai ales la vârstnici.

Diagnosticul se stabilește prin teste serologice, iar tratamentul este simptomatic: repaus, hidratare, alimentație sănătoasă și medicamente de protecție hepatică. Evoluția este favorabilă în majoritatea cazurilor, însă recuperarea poate dura câteva săptămâni.

„Prevenția include vaccinarea împotriva virusului hepatic A și menținerea unei igiene riguroase, prin spălarea corectă a mâinilor după fiecare utilizare a toaletei, înainte de a mânca sau de a prepara mâncarea. În cazuri severe, poate fi necesară spitalizarea pentru monitorizarea funcției hepatice”, explică medicii spitalului.