Patologia numită hipertensiune arterială pulmonară (HTP) înseamnă, de fapt, creșterea presiunii circulației sanguine din plămân, ceea ce solicită inima, asociată cu o insuficiență cardiacă. În mod normal, presiunea în plămâni este una mică, tocmai pentru a nu suprasolicita inima, când se realizează schimburile gazoase.

Medicii cunoscu aproximativ 50 de boli, care pot conduce la această alterare funcțională. Cel mai frecvent se datorează bolilor cronice ale inimii sau ale plămânilor sau este asociata unor boli autoimune ori emboliilor pulmonare. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă este o boală rară ce se prezintă ca o afectare directă a vaselor arteriale pulmonare, fără o cauză evidentă, posibil cu componentă genetică.

„Simptomele HTP sunt nespecifice, absente inițial, dar care devin tot mai evidente în decurs de câteva luni, pe măsură ce boala evoluează. Astfel, inițial, apare greutatea în respirație, la început doar la efort, iar ulterior, chiar și în repaus, apar constricția toracică, astenia, senzația de amețeală sau chiar leșinul (lipotimia). Se produce, totodată, o „învinețire” a feței și a buzelor, apar edemele (umflarea picioarelor), palpitațiile și creșterea pulsului. Confirmarea HTP implică, practic, un diagnostic de excludere”, spune S.L. dr. Nicoleta Bertici, medic primar pneumolog – coordonator Centru Expert HTP Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Pentru a aborda patologia, este nevoie, de obicei, de o echipă mixtă de medici, din mai multe specializări. Este vorba de pneumologie, cardiologie, reumatologie, radiologie, hematologie, gastroenterologie și chiar chirurgie cardiacă. Cu toate acestea, HTP este o boală severă, fără perspective de vindecare și cu pronostic rezervat. Se poate, însă, îmbunătăți calitatea vieții pacienților, dacă apelează din timp la centrul expert, unde obțin tratament gratuit.

„Un aspect foarte important în evoluția HTP l-a reprezentat dezvoltarea de medicamente specifice care au efecte vasodilatatoare și a unor intervenții, a unor proceduri chirurgicale. Uzual, sunt administrate diuretice pentru a elimina excesul de apă, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor, și blocanți de calciu pentru a reduce pulsul. Totodată, se impune și utilizarea oxigenoterapiei. Uneori sunt necesare și intervenții chirurgicale, cum este procedura de extragere a cheagurilor de sânge din arterele principale, proceduri de dilatare, și, in extremis, transplantul pulmonar”, mai spune S.L. dr. Nicoleta Bertici.

Este foarte important ca diagnosticul să se pună cât mai devreme posibil.

Din 2008, în România, există un program național de tratament pentru persoanele diagnosticate cu HTP. De la înființare, centrul de la Timișoara a ajutat peste 100 de pacienți cu acest diagnostic. Cele mai multe cazuri au fost femei tinere. Din păcate, faptul că boala este una severă și foarte agresivă cu persoanele bolnave de cancer ori care au fost depistate prea târziu înseamnă o rată redusă de supraviețuire.