Sub coordonarea psihologului Jurca Monica și a asistentei sociale Sârbă Liliana, mamele sunt implicate în activități creative precum pictură pe hârtie sau pânză, croșetat sau tehnici proiective. Acestea sunt concepute nu doar ca ocupații, ci ca „punți emoționale, momente de respiro în care mamele își pot aduna gândurile, liniști fricile și redescoperi puterea interioară”.

O mamă a spus despre această experiență:

„Mi-am găsit liniștea printre culori. Era singurul moment al zilei când nu mă mai simțeam copleșită de teamă”.

Reprezentanții Maternității subliniază că „terapia ocupațională nu este un moft, este o formă de vindecare emoțională, un sprijin real în perioada grea a internării alături de un copil fragil, născut prematur”.

Totodată, specialiștii atrag atenția asupra dificultăților financiare întâmpinate în derularea acestor programe:

„Munca doamnelor psiholog și asistent social este adesea îngreunată de lipsa fondurilor. Și totuși, cu suflet mare și multă dăruire, au reușit mereu să găsească oameni generoși care le-au fost alături – prin donații în bani și materiale, pentru ca ele să poată continua să sprijine mămicile aflate în situații dificile.

Pe această cale, le mulțumim din suflet tuturor celor care au ales să doneze și să fie parte din bine! Într-un loc unde viața începe luptând, haideți să oferim și liniștea de care fiecare mamă are nevoie. Pentru că nu doar prematurii au nevoie de îngrijire, ci și mamele lor”.

Provocările depresiei postpartum la mamele bebelușilor născuți prematur

Depresia postpartum afectează până la 15% dintre femei în primele trei luni după naștere. Cercetările arată că în cazul mamelor bebelușilor născuți prematur, riscul de depresie postpartum este aproape dublu, mai ales în perioada petrecută în secțiile de terapie intensivă neonatală.

Studiul condus de dr. Betty R. Vohr, director al Programului neonatal de monitorizare a mamelor și copiilor din cadrul Universității Brown, publicat în The Journal of Pediatrics, evidențiază că anumiți factori sociali și emoționali sporesc suplimentar riscul depresiei post-partum.

„Evaluarea cuprinzătoare a sănătății mintale a mamelor înainte de externare este esențială pentru identificarea femeilor cu risc și pentru a li se face recomandările adecvate,” explică Katheleen Hawes, autor principal al studiului și specialist în pediatrie.

Ea subliniază că „evaluarea cuprinzătoare a tranziției dintre spital și acasă și intervențiile de reducere a anxietății, consolidarea sănătății mintale a mamelor, a încrederii și disponibilității lor, alături de evaluarea post-externare, sunt necesare pentru identificarea, tratarea și susținerea mamelor bebelușilor născuți prematur”.