Ateroscleroza înseamnă îngroșarea peretelui arterial. Astfel, este împiedicată circulația sângelui dinspre inimă spre celelalte organe, iar vasele de sânge devin rigide ca urmare a depunerii de lipide. Ateroscleroza se poate dezvolta atât la nivelul vaselor mari, cât și la nivelul vaselor mici, conducând la afectarea, în principal, a organelor țintă precum cord, creier, rinichi, dar și artere periferice. Principali factori de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei ar fi vârsta, sexul masculin, obezitatea, ereditatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat.

„Se spune că ateroscleroza este o boală a bătrâneții. Din păcate, din ce în ce mai multe persoane de vârstă activă, de până în 50 de ani, dezvoltă o asemenea afecțiune. Iar una dintre cauzele care contribuie la scăderea vârstei de debut este alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi și carbohidrați, care duce la obezitate. Iar, de cele mai multe ori, obezitatea este legată de sedentarism. Astfel, se creează premiza formării și depunerii unor depozite de grăsime, denumite ateroame în literatura de specialitate, pe peretele interior al arterelor, îngustându-le. În timp, depozitele cresc până ajung să blocheze complet vasul de sânge. Hipertensiunea arterială și fumatul sunt alți doi factori care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei”, spune conf. dr. Stela Iurciuc, medic cardiolog primar și manager al Spitalul Clinic CF Timișoara.

Simptome și diagnostic

Primele simptome ale aterosclerozei apar de abia în momentul în care leziunile produc efecte asupra fluxului de sânge, adică atunci când începe blocarea vaselor. Simptome ar fi angina pectorală (durerea în piept), durerea în brațul stâng, picior, dificultățile de respirație, oboseala, starea de confuzie, pierderea funcțiilor motorii sau senzoriale, dificultățile de vorbire sau vorbirea neclară, chiar pierderea vederii la un singur ochi. Efecte imediate pot fi atacul cerebral, infarctul miocardic acut ori atacul ischemic tranzitor.

Primul pas în depistarea aterosclerozei ar fi un consult cardiologic. Ulterior, se pot recomanda diferite investigații, iar pacienții cu ateroscleroză trebuie să efectueze controale regulate pentru a evalua progresia bolii, tensiunea arterială și alți factori de risc cardiovascular. O parte a investigațiilor neinvazive – atât la depistare, cât și la controalele ulterioare – pot fi făcute în cadrul cabinetelor de cardiologie din Ambulatoriul Spitalului Clinic CF Timișoara, precizează reprezentanții spitalului.

„Standardul de aur pentru evaluarea rigidității arteriale este determinarea vitezei undei pulsatile de la carotidă la vena femurală. De asemenea, este important de măsurat indicele gleznă-braț, care este ușor de efectuat și indicat la toți pacienții cu risc de boală aterosclerotică. Electrocardiograma de repaus este o altă investigație care ne poate oferi informații necesare stabilirii unui diagnostic, întrucât poate evalua activitatea electrică a inimii pentru identificare anumitor zone cu flux redus de sânge.

De asemenea, angio CT-ul permite vizualizarea arterelor cu ajutorul computerului tomograf. Prin intermediul Angio-CT-ului coronarian se pot calcula scorul de calciu coronarian, un parametru extrem de important în evaluarea ATS, precum și gradul de obstrucție la nivelul vaselor inimii și, deci, pot fi formulate indicațiile potrivite privind stilul de viață, tratamentul si necesitatea stentării. Nu în ultimul rând, analizele de sânge care arată nivelul de colesterol, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceridele, Proteina C reactivă înalt sensibilă și fibrinogenul. Medicii din Ambulatoriul Spitalului Clinic CF Timișoara eliberează bilete de trimitere către investigații paraclinice de laborator. Există și alte investigații, dar care se realizează, de obicei, în compartimentele specializate de cardiologie. Vorbim de Eco Doppler periferic, angiocoronarografie clasică, RMN cardiac sau angio-RMN. Toate acestea sunt însă precedate de un consult cardiologic”, a mai precizat managerul dr. Stela Iurciuc.