Potrivit psihologului Alexandra Rebeca Mihoc, modul de a face față bolii este influențat de experiențele anterioare, de educație și de resursele personale. Strategiile emoționale, cunoscute în psihologie ca „mecanisme de coping”, nu sunt bune sau rele în sine, ci capătă sens în funcție de context.

„De aceea, strategiile de a face față care sunt folositoare unui pacient pot fi complet dăunătoare altuia. Nu vorbim despre reacții corecte sau greșite, ci despre strategii care, în anumite contexte, pot proteja, iar în altele pot încurca.

De exemplu: strategia de tip negare poate fi adaptativă imediat după diagnostic, când intensitatea emoțională e copleșitoare și pacientul are nevoie de timp să dozeze realitatea, și extrem de dezadaptativă, când împiedică inițierea tratamentului, controalele sau discuția despre evoluția bolii”, explică psihologul.

De asemenea, presiunea de a rămâne optimist poate avea două fețe. Mesajele de tipul „trebuie să fii pozitiv” pot sprijini parcursul terapeutic, însă pot deveni nocive atunci când pacientul ajunge să își reprime sentimentele negative și să se învinovățească pentru momentele de teamă sau tristețe.

„În fața cancerului nu există strategii perfecte. Nu e nevoie de pacienți eroi, mereu pozitivi și curajoși. E nevoie de oameni care oferă spațiu pentru emoții reale, de înțelegere că ceea ce pot face azi este suficient și de disponibilitatea de a ne întreba: Ce mă ajută cu adevărat acum? ”, mai spune psihologul Alexandra Rebeca Mihoc.

În cadrul Asociației OncoHelp – Centrul de Oncologie OncoHelp funcționează un cabinet de psihologie unde pacienții beneficiază de consiliere gratuită. Programările se pot face prin Call-Centre OncoHelp sau la recomandarea medicului curant.