Fenomenul de burnout și stresul cauzat de munca în condiții limită sunt prezente în rândul profesioniștilor din sănătate din întreaga lume. Medicii, asistenții medicali, infirmierii, cu toții sunt supuși unor presiuni atât constante cât și diverse. În funcție de ramura medicală în care activează, stresorul este, de multe ori, particularizat de tipul de pacient, vârsta și patologia acestuia.

România nu face excepție în acest caz. Conform Colegiului Medicilor din România, o evaluare din anul 2023 arată că peste o treime din medici sunt în stare de burnout ridicat și foarte ridicat, iar peste jumătate acuză epuizare fizică.

Ceea ce duce personalul medical la limita de epuizare fizică și psihologică este un cumul de factori: de la regimul din spital la resursele disponibile, pacienții cu care interacționează dar și relația cu aparținătorii.

„Meseria de cadru medical este stresantă, având în vedere faptul că lucrăm cu oamenii. Cu oamenii nu este deloc simplu să lucrezi, mai ales când ai ca pacienți copiii, iar ca factor suplimentar, avem și părinții sau aparținătorii acestor copii care, din experiența celor care avem copii, putem ști ce mare lucru este ca al nostru copil să fie sănătos. Cu atât mai mult, ne îngrijorează starea evoluției bolii pacientului și încercăm să facem față tuturor conflictelor pe care le au, în primul rând, părinții cu ei înșiși, cu pacientul care, fiind pediatric, are nevoie de mai multă atenție, de mai multă grijă și să ne pliem pe nevoile lui. Vorbesc din punct de vedere al nevoilor de îngrijiri, de empatia pe care o manifestăm față de pacienții noștri, de faptul că trebuie să fim atenți mai mult decât cu pacientul adult în tot ceea ce manifestăm, în îngrijirile și în jobul pe care îl avem”, a mărturisit as. Daniela Nicolau, directorul de îngrijiri în cadrul Spitalului de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara, care a participat la atelierul organizat de cei de la OMS.

În Timișoara, 75 de cadre medicale au beneficiat, în aceste zile, de consiliere și ateliere din partea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aceștia au plănuit mai multe întâlniri cu specialiști de la spitale din Timișoara și din regiune, unde au invitat participanții să interacționeze cu actori profesioniști, care au jucat potențiale situații unde cadrele medicale să își pună în aplicare tehnicile de comunicare și gestionare a situațiilor dificile întâlnite.

„Noi am început acest workshop despre stres și burnout în București, cu cei de la «Marius Nasta». Am avut câteva vizite în Timișoara, cu sprijinul Prefecturii, cam cu toți managerii de spitale din tot județul. Ne bucurăm că suntem pentru trei zile la Timișoara; am avut două zile intense cu personalul de la Spitalul «Louis Țurcanu», inclusiv cu asistentele medicale, infirmieri și desigur medici. (…)

Din păcate, și în aceste zile, la Timișoara, una dintre cauzele stresului, identificate la asistenții medicali, a fost că sunt puțini comparativ cu paturile pe anumite secții și, mai ales, comparativ cu urgențele, cu cazurile grave și cu munca foarte ridicată”, a spus dr. Mihai Copăceanu, psiholog și reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății, care coordonează întâlnirile cu personalul medical în vestul țării.

Specialiștii OMS, alături de echipa care a venit în teritoriu, urmează să desfășoare o sesiune de comunicare și la Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Jebel. Aceștia vin și cu recomandări pentru personalul medical cu care interacționează dar și managementului unităților spitalicești. Există metode prin care personalului medical îi poate fi ușurată munca, cum ar fi adaptarea orarului la nevoile angajatului sau angajarea mai multor persoane pe anumite secții.