Anual, fumatul este responsabil pentru decesul a peste opt milioane de persoane la nivel mondial, prin cancer bronhopulmonar, care reprezintă, în România, prima cauză de deces în cazul afecțiunilor oncologice.

Bolile pulmonare cronice, atacul de cord și accidentul vascular cerebral se numără printre afecțiunile cauzate de fumat. Riscul de a dezvolta Bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) este de zece ori mai mare la fumători decât la nefumători, iar aproximativ 10% dintre decesele cardiovasculare sunt legate direct de fumat.

În România sunt peste 5,4 milioane de fumători. Practic, 30 la sută dintre bărbați și peste 7 la sută dintre femei sunt consumatori de tutun.

„Deși avem numeroase informații despre efectele devastatoare ale fumatului asupra organismului, consumul de tutun este un obicei deprins cu mare ușurință și la care se renunță cu mare greutate. Din păcate, aceste cifre, deși alarmante, nu provoacă temeri. Mai mult, aromele variate, ambalajele atrăgătoare, publicitatea înșelătoare duc la o creștere a numărului de fumători, în special în rândul tinerilor. Peste 50.000 dintre consumatorii de tutun, sub diferite forme, sunt minori, cu vârsta între 13 și 15 ani”, a precizat dr. Diana Velescu, medic specialist pneumolog, la Spitalul Clinic CF Timișoara.

Conform medicilor, după 12 ore de la ultima țigară, nivelul de monoxid de carbon din corp ajunge la „normal”, iar între 2 și 12 săptămâni de la renunțarea la fumat, funcția pulmonară și circulația sângelui se îmbunătățesc.

După 5 și până la 15 ani, riscul de accident vascular cerebral este redus la cel al unui nefumător. Iar după 10 ani de la ultima țigară, rata de deces prin cancer pulmonar se reduce la jumătate din cea a unei persoane care continuă să fumeze.

În cazul riscului de boli cardiovasculare, acesta este comparabil cu cel al nefumătorilor la 15 ani de la renunțarea la fumat.

„Presiunea anturajului, curiozitatea, lipsa educației și expunerea la modele negative din familie au societate joacă un rol esențial în decizia adolescenților de a fuma. În plus, prezentarea acestor produse ca fiind moderne, cool sau mai sigure contribuie la o percepție eronată și periculoasă”, a transmis Monica Marc, medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, pentru a reduce numărul fumătorilor din rândul tinerilor sunt necesare: demararea unor programe de educație pentru sănătate în școli, reglementarea strictă a marketingului produselor cu nicotină, reglementarea aspectelor ce țin de taxarea tuturor produselor – atât a tutunului, cât și a alternativelor acestuia, sprijinirea părinților și a cadrelor didactice în prevenirea debutului fumatului la minori.