Joi, 7 septembrie, Federația Asociaților Bolnavilor de Cancer (FABC), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, Centrul de Oncologie Oncohelp și MSD România au lansat inițiativa #GrijadePlâmâni, o campanie de conștientizare a simptomelor cancerului pulmonar și a factorilor de risc asociați celui mai frecvent tip de cancer din România și cu cea mai ridicată mortalitate.

În România, 1 din 15 bărbați riscă să fie diagnosticat cu cancer pulmonar până la 75 de ani. Din păcate, trei din patru pacienți sunt depistați în stadii avansate ale bolii, de unde și această inițiativă care promovează importanța screeningului, incluzând totodată lansarea platformei digitale grijadeplamani.ro.

Cancerul pulmonar este o afecțiune silențioasă, după cum explică medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara. „Cancerul pulmonar nu doare”, iar simptomele devin evidente abia când afecțiunea s-a extins deja.

Primele semne care ar trebui să trezească niște semne de întrebare sunt o tuse care durează de peste trei săptămâni, tuse cu sânge sau respirație îngreunată.

„Diagnosticarea precoce este esențială, iar aceasta este influențată de creșterea nivelului de cunoștințe privind simptomele acestei boli tăcute. Trebuie să ne conjugăm eforturile pentru a crește gradul de conștientizare a populației privind simptomele și importanța prezentării cât mai urgente la medicul de familie”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Riscul de boală crește cu vârsta, find mai mare în special după 55 de ani, însă asta nu înseamnă că boala îi ocolește pe cei tineri. Pe lângă aceasta, îmbolnăvirile sunt de cca. 3 ori mai întâlnite la bărbați decât la femei.

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul patru, după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin.

„Complexitatea cazurilor de cancer pulmonar pe care noi le diagnosticăm este destul de mare, având in vedere ca pacienții nu recunosc simptomele și se adresează târziu medicului. În spitalul Victor Babeș am reușit să avem o echipă completă și complexă de diagnostic. Din aceasta fac parte medicul pneumolog, un specialist în genetică, un anatomopatolog și un medic specializat in biochimie pentru diagnosticul molecular”, a explicat dr. Cristian Oancea.

La nivel global, fumatul este considerat principalul factor de risc, find responsabil pentru 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Alți factori de risc asociați cancerului pulmonar sunt: expunerea la radon (1 din 10 cazuri de cancer pulmonar in Europa), expunerea la aerul poluat (7% din cazurile de cancer pulmonar3) și expunerea la azbest.

„Descoperit într-un stadiu incipient, cancerul pulmonar poate fi tratat mai eficace, existând mai multe opțiuni de tratament la îndemâna medicului, iar șansele de supraviețuire sunt mai mari. În ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în tratamentul cancerului pulmonar, datorită unor tehnici și medicamente noi, precum chirurgia toracica asistată robotic, radioterapia ghidată imagistic, tratamentele sistemice și țintite”, a afirmat Prof. Dr. Șerban Negru, Medic primar oncolog, președinte al Asociației OncoHelp.

Un al doilea pilon al proiectului #GrijadePlamâni vizează furnizorii de servicii din asistența medicală primară, iar prin asta se urmărește ca medicii de familie să poată contribui la depistarea precoce a acestei maladii.