Ce anume v-a determinat să alegeți specialitatea pneumologie?

Am absolvit Liceul Sanitar din Baia Mare și am lucrat 2 ani ca asistentă medicală pe o secție de Medicină Internă. Mi-am dorit să ajung medic și, cumva, mă orientasem către o specialitate medicală, dar trebuie să recunosc că frumusețea acestei specialități am descoperit-o abia după ce am ales-o la rezidențiat.

Care sunt primele semne care trebuie să ne determine să facem o vizită la un medic pneumolog?

Sunt câteva simptome care ar trebui să atragă atenția unei persoane să se prezinte la specialistul pneumolog. Tusea, de exemplu, este un simptom comun, și fiecare persoană face infecții respiratorii, pentru care evident se poate adresa medicului de familie. Dar o tuse persistentă trebuie să atragă atenția și să fie investigată mai laborios.

Un alt simptom important este dispneea, adică dificultatea în respirație care poate avea mai multe cauze. Secreția crescuta de spută este de asemenea un simptom respirator care nu trebuie neglijat. Există și simptome nespecifice cum ar fi febra, scăderea poftei de mâncare, astenia, care pot fi cauzate de patologie respiratorie.

Cât de sensibili sunt plămânii noștri de fapt?

Sigur că fiecare organ din corpul uman este important, dar sunt anumite organe, cele vitale, fără de care nu se poate trăi. Plămânul face parte din acestea și e important să îl protejăm. Până la vârsta de 20 ani, ei sunt într-un proces de dezvoltare, deci e important să nu-l expunem substanțelor nocive, iar după 50-60 ani intră într-un declin fiziologic. Acest declin este mai timpuriu și mai accentuat la pacienții fumători. Practic, în plămâni se produc schimburile gazoase care sunt vitale pentru o bună oxigenare a țesuturilor și organelor.

Fumatul este una dintre principalele cauze ale bolilor pulmonare. Cum credeți că puteți convinge generațiile tinere să nu cadă în plasa acestui viciu?

Fumatul nu e doar un viciu, reprezintă o dependență, și, din păcate, tot mai mulți adolescenți devin victimele industriei tutunului. Deși se diseminează ideea că ești „mare” și poți face ce vrei, ești un om liber, de fapt, nicotina te face dependent. După o perioadă nu mai deloc ușor să renunți.

Sfatul meu pentru adolescenți este să rămână independenți, fără să consume tutun sub orice formă, pentru că, deși nu simt imediat efectele nocive ale tutunului, în timp vor vedea consecințele. Cred că e important să se informeze din surse verificate, să nu cadă pradă anturajului, să ia decizii asumate. Există un slogan frecvent utilizat, „tutunul dăunează grav sănătății”, care este o realitate.

Cum gestionați eficient situațiile de criză, de exemplu o insuficiență respiratorie acută?

Un episod de insuficiență respiratorie acută, de exemplu, la un astmatic sau în cazul unui pneumotorax, este perceput de pacient ca fiind un eveniment foarte sever, chiar amenințător de viață, așa că, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să rămânem calmi. Apoi, desigur, să asigurăm oxigen și terapia recomandată, în funcție de patologia care a dus la insuficiență respiratorie acută, cauzele putând fi multiple.

Cum arată viața unui pacient după diagnosticul unei boli pulmonare?

Patologiile pulmonare sunt diferite, iar impactul lor asupra pacientului este și el diferit. De exemplu, pacientul astmatic, chiar tânăr fiind, are o calitate a vieții mai redusă comparativ cu persoanele sănătoase. Absenteismul școlar și de la locul de muncă este mai mare, este limitat în anumite activități. Dacă vorbim de pacienți cu insuficiență respiratorie cronică, ca în cazul pacienților cu fibroze sau bronhopneumopatie cronică obstructivă, aceștia pot deveni în timp dependenți de oxigen, fiind nevoiți să utilizeze diferite dispozitive, astfel calitatea vieții este sever influențată.

Sindromul de apnee în somn, netratat, duce la somnolență diurnă, cu impact în viața de zi cu zi. Nu în ultimul rând, patologia neoplazică pulmonară, adică cancerul pulmonar, este un diagnostic sever care marchează profund viața pacienților.

Care a fost cea mai gravă afecțiune cu care v-ați confruntat pe parcursul carierei?

În general, afecțiunile pulmonare cronice sunt afecțiuni care evoluează mai repede sau mai lent spre deces. Dar, cu siguranță, pentru mine este dificil să-i comunic diagnosticul pacientului cu cancer pulmonar. Este un diagnostic dur, care schimbă viața pacientului și, de fiecare dată, este dificil și pentru mine, în calitate de medic curant. Pentru că dincolo de profesie, și noi suntem oameni și nu putem rămâne insensibili la suferința celor de lângă noi.

Ce noi inovații în domeniul pneumologiei credeți că vor avea cel mai mare succes în următorii ani?

Medicina în general a cunoscut un progres deosebit și pot spune că și în privința pneumologiei au apărut noi terapii care schimbă prognosticul anumitor afecțiuni. E vorba de terapiile biologice în astmul bronșic, imunoterapia în cancerul pulmonar și tratamentul recomandat pacienților cu pneumopatii interstițiale difuze.

Puteți să oferiți câteva recomandări despre cum să ne menținem sănătatea optimă a aparatului respirator?

Cred că trebuie să avem grijă de corpul nostru în general și, bineînțeles, și de plămâni. Principalul meu sfat e nu vă apucați de fumat, iar daca sunteți fumători renunțați cât mai repede, definitiv. Țigara electronică și tutunul încălzit nu sunt alternative mai sănătoase la fumatul clasic și nu se recomandă utilizarea acestora.

De asemenea, poluarea reprezintă un factor de risc important și trebuie evitată. O alimentație echilibrată și activitatea fizică, sunt și ele recomandate pentru o sănătate optimă.