Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de încărcarea grasa a ficatului, este rezultatul acumulării de grăsimi în celulele hepatice. Există două tipuri principale de încărcare grasă a ficatului: încărcarea grasă non-alcoolică și cea grasă alcoolică (steatohepatită alcoolică). Încărcarea grasă non-alcoolică afectează, conform medicilor, aproximativ un sfert din populație. Cauza apariției acesteia este necunoscută.

Conform cercetărilor, ea este mult mai răspândită în rândul persoanelor cu anumiți factori de risc: nivel crescut al colesterolului și/sau al trigliceridelor, obezitatea (în special depunerea de grăsime pe abdomen), sindromul metabolic, sindromul de ovar polichistic, apneea în somn, diabet zaharat de tip 2, hipotiroidism, scădere rapidă în greutate. Alți factori care determină încărcarea grasă non-alcoolică sunt: statusul nutrițional (hipernutriția ori malnutriția severe, nutriția totală parenterală, dieta prin înfometare), unele medicamente (de ex. amiodarona, tamoxifen, methotrexate, corticosteroizii) și expunerea la substanțe toxice.

Încărcarea grasă alcoolică are și ea o serie de factori favorizanți: consumul minim de alcool de 40-80 g pe zi, timp de 10-12 ani, și predispoziția genetică a alcoolismului prin producerea enzimelor implicate în metabolizarea alcoolului.

O boală silențioasă

Încărcarea grasă a ficatului este o boală care nu dă multe simptome și care se poate dezvolta în patru faze. Diagnosticul presupune consult medical, investigații biologice și imagistice.

„În mod obișnuit, steatoza hepatică este o boală silențioasa asimptomatica sau cu simptome puține, gen oboseală, durere sau disconfort în abdomenul superior, scăderea apetitului. Încărcarea grasă poate progresa în patru stadii: încărcarea grasă simplă (grăsime în exces în ficat, care nu este dăunătoare, daca nu progresează), steatohepatica (pe lângă excesul de grăsime apare și inflamația în ficat), fibroza (persistența inflamației produce local cicatrici, dar se păstrează funcția normala a ficatului) și ciroza (cicatricile din ficat sunt extinse și afectează funcționarea normala a ficatului)”, spune dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

Despre tratament

Medicii spun că această afecțiune nu are tratament specific. Pentru îmbunătățirea stării de sănătate sunt prioritare schimbările în stilul de viață, recomandările fiind:

• reducerea sau abstinența de la consumul de alcool, dietă cu calorii puține, bogata în fibre (fructe, vegetale și cereale integrale) și cu conținut scăzut de grăsimi
• reducerea cantității de sare, a grăsimilor saturate ce se găsesc în carnea roșie și a alimentelor prăjite, a carbohidraților rafinați precum dulciuri, orez alb, pâine albă
• mișcare fizică zilnic, cel puțin 30 de minute
• scăderea în greutate
• consumul de apă pentru hidratarea adecvată a organismului