Studiul, desfășurat pe parcursul a 12 ani, a analizat un eșantion de 4.206 pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar. Medicii explică faptul că algoritmii au fost utilizați pentru a identifica modele de boală și a înțelege mai bine factorii care influențează apariția și evoluția acesteia.

Potrivit medicilor de la Spitalul Victor Babeș Timișoara, în ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere de 80% a cazurilor de cancer pulmonar, un salt care reflectă schimbări epidemiologice reale, influențate atât de îmbătrânirea populației, cât și de îmbunătățirea capacităților de diagnostic.

Un rol important îl joacă și HUB-ul imagistic recent înființat în cadrul unității, dotat cu două aparate CT și două RMN-uri, dintre care unul de 3 Tesla. În perioada 2013–2024, spitalul a înregistrat 5.145 de internări cu diagnosticul de neoplasm pulmonar primar, dintre care 4.206 pacienți unici. Numărul cazurilor aproape s-a dublat în ultimii doi ani, iar estimările pentru 2025 indică o continuare a trendului ascendent.

Medicii preconizează că în acest an vor fi aproximativ 700 de cazuri noi. Perioada pandemiei a fost exclusă din analiză.

În plus, medicii atrag atenția asupra rolului comorbidităților și al factorilor de mediu în dezvoltarea bolii. De exemplu, BPOC-ul influențează direct între 44 și 80% din cazuri, iar emfizemul între 18 și 42%, proporții corelate, în mare parte, cu expunerea la poluare sau fumat.

„Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverși factori, fumat, azbest, și așa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne așteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035.

Pentru a lupta împotriva acestui flagel, pe lângă politicile publice, ar fi necesară luarea mai multor măsuri, printre care standardizarea și uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, implementarea unui sistem de arhivare digitală a imaginilor patologice, folosirea pe scară largă a telemedicinei, înființarea unor centre satelit în zonele cu densitate înaltă pentru servicii de bază cu componentă multidisciplinară, dar și dezvoltarea unei baze de date oncologice la nivel județean”, spune prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Pentru analiză, cercetătorii au procesat informatizat peste 760 de caracteristici clinice, patologice și geografice, inclusiv date despre vârstă, sex, profil genetic, statusul de fumător și zona de reședință a pacienților.

„Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur patternuri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferențe reale în depistarea și evoluția bolii.

Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției spațiale a bolii, clasificând reședința la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timișoara, zonele suburbane, zonele rurale din județul Timiș și cazurile din afara județului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, explică S.L. dr. ing. Versavia Ancușa de la Universitatea Politehnică Timișoara.

Datele obținute au permis identificarea a cinci grupuri distincte de pacienți, fiecare cu nevoi terapeutice specifice. De asemenea, distribuția geografică a bolii a evidențiat faptul că cei mai mulți fumători extremi provin din mediul rural.

Conform datelor oferite de spital, peste 37% din pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar și tratați în cadrul unității provin din afara județului Timiș.