Stabilită în 1994, sub egida Alzheimer Disease International și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), această zi are rolul de a sensibiliza opinia publică privind provocările pe care le ridică demența. Tema campaniei din acest an este axată pe măsuri concrete pentru menținerea sănătății mintale și reducerea riscului de declin cognitiv, prin adoptarea unui stil de viață echilibrat și prin accesarea serviciilor medicale încă de la primele simptome.

Date alarmante la nivel mondial și în România

În lume, peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar numărul acestora ar putea ajunge la 139 de milioane până în 2050. În Europa, se estimează că situația se va dubla în următoarele decenii. Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, nu doar ca paciente, ci și ca îngrijitoare, asigurând aproape 70% din timpul de îngrijire al celor diagnosticați.

În România, datele arată o creștere îngrijorătoare. Numărul cazurilor de Alzheimer raportate de medicii de familie aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 11.286 de cazuri noi doar în 2024. Estimările internaționale indică faptul că până în 2050, prevalența demenței în țara noastră va depăși 577.000 de cazuri, comparativ cu puțin peste 341.000 în 2019.

Despre Alzheimer și factorii de risc

Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând până la 70% din cazuri. Este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează memoria, gândirea și autonomia personală. Deși nu există un tratament curativ, diagnosticul precoce și intervențiile medicale și sociale pot încetini evoluția bolii și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Factorii de risc includ vârsta înaintată, predispoziția genetică, sindromul Down, traumatismele craniene, dar și factori legați de stilul de viață, precum sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea sau diabetul. Printre simptomele timpurii se numără pierderea memoriei pe termen scurt, dificultăți de orientare, schimbări de dispoziție și probleme de comunicare.

Prevenție și sprijin

Specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos: exerciții fizice regulate, implicare socială, alimentație echilibrată, stimulare mentală, somn de calitate și reducerea stresului. Renunțarea la alcool și fumat contribuie, de asemenea, la reducerea riscului.

În România există o rețea de centre de zi, echipe de îngrijire la domiciliu, grupuri de suport și unități rezidențiale dedicate persoanelor cu demență, dezvoltate prin colaborarea dintre autorități și organizații neguvernamentale.

OMS consideră demența o problemă majoră de sănătate publică. În 2017, a fost adoptat un plan global pentru combaterea acestei afecțiuni, prelungit recent până în 2031, care vizează prevenția, diagnosticarea timpurie, îngrijirea pacienților și sprijinirea familiilor.

„Având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane afectate de demență, este important să acționăm cât mai devreme. Chiar dacă, în prezent, nu există tratamente care să vindece boala, știm că anumite măsuri pot contribui la întârzierea sau reducerea riscului de apariție a acesteia. Promovarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc modificabili și sprijinirea cercetării medicale sunt pași concreți pe care îi putem face împreună.

Totodată, este important să pregătim sistemul de sănătate și serviciile sociale pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale persoanelor afectate. Doar printr-un efort colectiv și susținut putem construi o societate mai pregătită, mai empatică și mai bine informată în fața provocărilor aduse de maladia Alzheimer”, transmit specialiștii de la INSP.