Un țânțar originar din Asia s-a răspândit în mai multe țări europene și poate supraviețui în condiții mai reci decât alte specii invazive. News Medical relatează despre un nou studiu dedicat speciei Aedes koreicus, în care cercetătorii analizează modul în care aceasta ar trebui monitorizată și cât de mare este, în realitate, riscul pentru sănătatea publică.

Aedes koreicus, cunoscut drept țânțarul coreean, a fost identificat pentru prima dată în afara arealului său natural în Belgia, în 2008. În anii următori, specia a fost raportată în mai multe țări, printre care Italia, Slovenia, Elveția, Germania, Ungaria, Austria, Cehia și Slovacia.

Cercetătorii atrag atenția asupra unei particularități care îl diferențiază de o altă specie invazivă cunoscută în Europa, Aedes albopictus (țânțarul tigru). Aedes koreicus tolerează mai bine temperaturile scăzute, ceea ce îi permite să se dezvolte și în zone montane sau peri-alpine unde alte specii de țânțari invazivi întâmpină dificultăți.

Ouăle sale pot supraviețui iernilor reci, iar activitatea țânțarului se poate extinde în perioade în care temperaturile sunt mai scăzute. În general, dezvoltarea și activitatea speciei sunt favorizate de temperaturi cuprinse între 20 și 28 de grade Celsius, în timp ce temperaturile de peste 30 de grade pot reduce supraviețuirea și capacitatea de reproducere.

Specia este greu de identificat

Unul dintre principalele obstacole pentru monitorizarea Aedes koreicus este asemănarea sa cu alte specii de țânțari. Ouăle colectate prin metodele obișnuite de supraveghere nu pot fi diferențiate cu suficientă precizie de cele ale unor specii precum Aedes japonicus, Aedes albopictus sau Aedes geniculatus.

Cercetătorii au analizat mai multe metode de identificare, inclusiv tehnici genetice și de laborator. Într-un studiu de validare, spectrometria de masă MALDI-TOF a identificat corect toate ouăle de Aedes koreicus testate, însă rezultatele pot depinde de calitatea probelor și de existența unor baze de referință adecvate.

O altă metodă, bazată pe analiza formei aripilor, a obținut o precizie de reclasificare de 96,5% pentru femele și 91,3% pentru masculi. Cercetătorii consideră promițătoare și metodele bazate pe ADN-ul din mediu, însă acestea necesită validări suplimentare.

Poate transmite virusuri, dar riscul pentru oameni rămâne neclar

Un alt aspect analizat este capacitatea speciei de a transmite agenți patogeni. Experimentele de laborator au arătat că Aedes koreicus se poate infecta cu mai multe arbovirusuri, inclusiv virusurile Dengue, Chikungunya, Zika și Sindbis, precum și cu Dirofilaria immitis.

Totuși, aceste rezultate nu înseamnă că țânțarul reprezintă în prezent un vector important al acestor boli în Europa. În cazul virusurilor Chikungunya și Zika, transmiterea observată în laborator a fost în general redusă, iar rezultatele au variat în funcție de temperatură și de condițiile experimentale.

În plus, specia nu a transmis virusul West Nile și virusul Tahyna în experimentele analizate.

Autorii consideră că este puțin probabil ca Aedes koreicus să devină un vector principal pentru arbovirusuri, deși în anumite zone, în condiții favorabile și la densități mari ale populației de țânțari, ar putea contribui local la transmitere.

Cercetătorii cer monitorizare mai atentă

Revizuirea publicată în Acta Tropica a analizat 91 de studii relevante despre Aedes koreicus. Autorii subliniază că, deși specia este prezentă în Europa de aproape două decenii, există încă numeroase necunoscute privind distribuția, ecologia, genetica și capacitatea sa de a transmite boli.

Cercetătorii recomandă extinderea monitorizării atât în zonele montane, cât și în cele de câmpie, îmbunătățirea metodelor de identificare și colectarea unor date pe termen lung, comparabile între țări.

În același timp, specialiștii subliniază că este importantă informarea publicului fără mesaje alarmiste. Aedes koreicus trebuie privit, în primul rând, ca o specie invazivă care poate deveni o problemă de disconfort, nu ca o amenințare confirmată pentru sănătatea umană. Riscurile potențiale și implicațiile pentru sănătatea publică necesită însă monitorizare în continuare, mai spun specialiștii.