Medicii de la Spitalul Municipal Timișoara explică că boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează atât mișcarea, cât și alte funcții ale organismului.

Printre simptomele frecvente se numără tremorul, rigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor și problemele de echilibru, dar și manifestări mai puțin vizibile, precum tulburările de somn, anxietatea sau afectarea funcțiilor cognitive.

„Boala Parkinson debutează lent. Caracteristic este tremorul de repaus, de obicei unilateral, rigiditatea musculară, lentoarea în mișcări (bradikinezie) și expresivitatea facială redusă. În stadiile mai avansate apare instabilitatea posturală.

Pot apărea și simptome non-motorii, cum ar fi: anosmia (lipsa mirosului), tulburări de somn și modificări de dispoziție – acestea apar cu 10-20 de ani înaintea simptomelor motorii”, explică dr. Andreea Cirți, medic primar neurolog în cadrul Spitalului Municipal Timișoara.

Totodată, cauzele bolii nu sunt pe deplin cunoscute, fiind rezultatul unei combinații între factori genetici și de mediu.

„Riscul crește odată cu vârsta, fiind ușor mai mare la bărbați, și poate fi influențat de factori genetici sau de mediu (expunerea la pesticide sau traumatismele craniene repetate)”, mai precizează dr. Cirți.

Diagnosticul se stabilește în principal pe baza evaluării clinice, neexistând un test specific. Deși boala nu poate fi vindecată, medicii subliniază că simptomele pot fi controlate, iar evoluția poate fi încetinită prin tratament și un stil de viață activ.

„Stilul de viață nu previne boala, dar activitatea fizică regulată poate încetini evoluția simptomelor. Fiind o afecțiune progresivă, care interesează atât mișcarea, cât și funcțiile cognitive și emoționale, pacientul are nevoie de sprijin constant, un mediu sigur și colaborarea cu medicul curant. Simptomele pot fluctua, iar tratamentul necesită ajustări”, subliniază medicul neurolog.

Cazurile sunt în creștere

Datele de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), citate de Agerpres, indică o creștere constantă a numărului de cazuri în România. Dacă în 2022 au fost înregistrate 8.432 de cazuri noi, în 2023 numărul a crescut la 10.032, iar în 2024 a ajuns la 10.758, ceea ce reprezintă o creștere de peste 25% în doar doi ani și de peste 50% față de 2020. În prezent, aproximativ 80.000 de persoane trăiesc cu această boală în România.

Potrivit unui studiu realizat în 2025 de Asociația pentru Sănătatea Creierului, pe un eșantion de 175 de pacienți și îngrijitori, deși majoritatea respondenților declară că au acces relativ facil la un medic neurolog și o relație bună cu acesta, există în continuare nevoi importante neacoperite.

Acestea vizează în special informarea, serviciile de recuperare și sprijinul emoțional. Studiul arată că, deși peste jumătate dintre pacienți consideră că tratamentul îi ajută, un procent semnificativ nu reușește să își controleze optim simptomele, ceea ce afectează calitatea vieții.

De asemenea, aproape un sfert dintre respondenți afirmă că nu au primit suficiente informații despre boală și tratament, fiind nevoiți să se documenteze pe cont propriu. Boala are un impact major și asupra vieții sociale și profesionale, mulți pacienți confruntându-se cu stigmatizare, izolare, dificultăți economice sau chiar pierderea locului de muncă.

La nivel global, boala Parkinson este a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă, după boala Alzheimer, afectând peste 8,5 milioane de persoane, iar estimările indică o posibilă dublare a numărului de pacienți până în 2050.

Specialiștii atrag atenția că această evoluție transformă boala Parkinson într-o problemă de sănătate publică tot mai importantă, subliniind necesitatea diagnosticării precoce, a accesului la servicii specializate și a unor soluții integrate de îngrijire pentru pacienți.