Tion

Tion

  • Ştiri
    • Ştiri Timiș
    • Lugoj
    • Știri naționale
    • Stiri internaţionale
    • Eveniment
    • Sănătate
    • Dialoguri Sănătoase
    • Sport
    • Târg imobiliar
  • Timp liber
    • Cultură
    • Cinema
    • Horoscop
  • ANGAJĂRI
  • MICA PUBLICITATE
    • IMOBILIARE
      • Imobiliare Vanzari – Garsoniere
      • Imobiliare Vanzari – o camera
      • Imobiliare Vanzari – 2 camere
      • Imobiliare Vanzari – 3 camere
      • Imobiliare Vanzari – 4 camere
      • Imobiliare Vanzari – Case
      • Imobiliare Vanzari – Terenuri
      • Imobiliare Vanzari – Spatii comerciale
      • Imobiliare Inchirieri – Garsoniere
      • Imobiliare Inchirieri – o camera
      • Imobiliare Inchirieri – 2 camere
      • Imobiliare Inchirieri – 3 camere
      • Imobiliare Inchirieri – Case
      • Imobiliare Inchirieri – Spatii comerciale
    • PRESTĂRI SERVICII
    • CONSTRUCȚII
    • AUTO
    • DIVERSE
  • UTILE
  • VIDEO
  • Azi în Timișoara
  • Cariere de Poveste
  • Agenda
  • Lugoj
  • Podcast
  • Dialoguri Sănătoase
Select Page


Tion
România
Mai puține paturi în spitale, până în 2028. Medicii din Timiș au opinii diferite

Mai puține paturi în spitale, până în 2028. Medicii din Timiș au opinii diferite

De Carys Gligor
la 21 May 2026 10:28 Reactualizat la: 21 May 2026 11:00
1 Comentarii

Mai puține paturi în spitale, până în 2028. Medicii din Timiș au opinii diferite

foto: freepik.com
21 May 2026 10:28 Reactualizat la: 21 May 2026 11:00
Guvernul a adoptat recent Planul național de paturi pentru perioada 2026-2028 prin Hotărârea Guvernului nr. 360/2026. Documentul a intrat în vigoare începând cu luna aceasta, fiind stabilit modul de finanțare a internărilor în spitalele din România pentru următorii trei ani.
Scris de Carys Gligor - Guvernul a adoptat recent Planul național de paturi pentru perioada 2026-2028 prin Hotărârea Guvernului nr. 360/2026. Documentul a intrat în vigoare începând cu luna aceasta, fiind stabilit modul de finanțare a internărilor în spitalele din România pentru următorii trei ani.

Trimite articolul

X

Potrivit actului normativ, numărul total de paturi pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate poate încheia contracte scade progresiv de la 112.593 în 2026, la 107.902 în 2027 și 103.211 în 2028. În total, reducerea ajunge la aproximativ 14.000 de paturi.

Planul nu presupune desființarea fizică a paturilor din spitale, ci stabilirea unui plafon maxim de paturi finanțate de stat. În paralel, autoritățile susțin extinderea serviciilor de spitalizare de zi și a ambulatoriului, ca alternativă la internările clasice.

Potrivit Hotărârii de Guvern, reducerea treptată a numărului de paturi contractabile de CNAS nu se aplică tuturor tipurilor de internări. Sunt exceptate de la acest plafon paturile destinate pacienților aflați în executarea unor măsuri educative sau privative de libertate, paturile din penitenciare-spital, precum și paturile pentru îngrijiri paliative.

Acestea sunt contractate separat și nu fac obiectul reducerii etapizate prevăzute pentru perioada 2026-2028, se arată în document.

Președintele CNAS spune că oricum multe paturi nu erau ocupate

Datele prezentate de Ministerul Sănătății arată că România are peste 700 de paturi la 100.000 de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 511. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că reducerea paturilor este justificată de gradul scăzut de ocupare din multe spitale.

Și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a explicat că măsura nu vizează reducerea accesului pacienților, ci recalibrarea modului în care sunt finanțate spitalele.

„Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar și inevitabil.

(…) Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem. Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate”, a transmis președintele CNAS într-o postare pe Facebook.

Acesta susține că în unele cazuri capacitatea teoretică nu este utilizată în realitate, ceea ce duce la dezechilibre în sistem.

„Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele qpentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului.

În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație – un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.

Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare. În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța”, a mai spus Horațiu Moldovan.

Dr. Stela Iurciuc: „Este o opțiune eficientă”

Managerul Spitalului Municipal Timișoara, dr. Stela Iurciuc, consideră că reducerea paturilor finanțate nu ar afecta negativ activitatea spitalelor, dacă sistemul este reorganizat.

Ea spune că o parte dintre internările continue pot fi transformate în spitalizare de zi, ceea ce ar reduce internările care nu sunt strict necesare.

„De încurcat nu va încurca. (…) Este o opțiune eficientă din punct de vedere al costurilor. Se poate face o internare de zi, care înseamnă consultație, explorări, administrare de tratament și ulterior control. Deci omul se întoarce acasă, apoi revine pentru control. Doar cazurile grave trebuie internate”, a declarat aceasta.

Managerul susține că aceste modificări ar putea ajuta și la o mai bună utilizare a paturilor pentru cazurile care au nevoie reală de internare continuă.

„Ideea este că aceste paturi continuă să se transforme în paturi de internare de zi, iar acest lucru ne permite nouă, managerilor, să adaptăm normativul de personal astfel încât să nu plece personal cu expertiză medicală din spitale. Noi, la Spitalul Municipal, suntem într-un proces de reformă și avem sprijinul major al Primăriei Timișoara pentru reorganizarea și găsirea spațiilor, astfel încât să ne configurăm cât mai bine”, a mai declarat dr. Stela Iurciuc.

Dr. Marius Craina: „Nu este normal să reduci numărul de paturi”

O poziție diferită vine din partea medicului șef al secției de Obstetrică-Ginecologie a Maternității Bega Timișoara, dr. Marius Lucian Craina, care consideră că reducerea paturilor nu este o soluție corectă pentru modernizarea sistemului sanitar.

„Benefică din punct de vedere financiar poate să fie, dar sub nicio formă nu este normal să scazi numărul de paturi. Adresabilitate există, indicatori există, resursă umană există. Nu modernizezi sistemul de sănătate prin scăderea numărului de paturi”, a spus acesta.

Medicul spune că problema reală nu este numărul de paturi, ci condițiile din spitale.

„Clădirile sunt nearanjate, neamenajate, nu respectă circuitele. Acolo trebuie investit. Dar nu scazi numărul de paturi și să crezi că ai rezolvat problema”, a adăugat el.

Dr. Craina avertizează că reducerea paturilor finanțate ar putea afecta direct activitatea Maternității Bega, care are un grad ridicat de adresabilitate și deservește mai multe județe din vestul țării.

„Noi avem nevoie de respectarea procedurilor în care intră obligatoriu normele pe care trebuie să le respectăm. În sensul că nu pot să utilizez un pat 24 din 24, 7 din 7 și 12 din 12. Trebuie făcută dezinfecție, curățenie și așa mai departe.

Deci, pe noi, 100% ne-ar afecta dacă scade numărul de paturi, pentru că noi avem un rulaj foarte bun, o adresabilitate foarte bună. Este adevărat că numărul de nașteri, în contextul scăderii natalității din România, a luat o curbă descendentă. Dar asta nu înseamnă că la noi nu este adresabilitate.

Suntem maternitate de grad 3, deservim Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți. Deci, la noi se adresează foarte multe paciente din întreg teritoriul României și nu numai. Deci, la noi nici nu se pune problema să se reducă numărul de paturi”, a mai explicat dr. Craina.

Trimite articolul

X
1 Comentarii

Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. dap says:
    May 21, 2026 at 12:34 pm

    dap, distrugerea Romaniei continua. Sanatatea,ca si educatia, nu e prioritara! Pentru ca romanii sunt deja muuult mai sanatosi ( si mai educati) decat altii din UE…
    Am stat de povesti cu un program de inteligenta artificiala. Dau doar concluziile (si finalul e interesant, ne zice un pic ce face Germania. Altceva. Dar na, ei sunt foarte bolnavi, nu ca romanii…). Iar in caz de vreo pandemie sau… vreo operatiune militara speciala, facem iute niste spitale de carton, niste spitale modulare etc sa “mananca” si gura unora ceva.

    Bun — cine câștigă și cine pierde din direcția asta, aplicată în România:
    Cine câștigă
    1. Statul (pe termen sc.urt)
    cheltuieli mai mici cu spitalele
    mai puțin personal de plătit
    mai ușor de „bifat” reforme cerute de Comisia Europeană
    👉 pe hârtie: eficiență mai bună
    2. Sistemul privat
    Aici e partea pe care mulți o suspectează (și nu fără motiv):
    când accesul în spitale devine mai greu:
    pacienții se duc la privat
    cresc:
    consultațiile plătite
    investigațiile
    intervențiile simple
    Exemple:
    R…. M…, M…L..
    👉 mai puține paturi publice = mai mult flux spre privat
    3. Spitalele mari (din orașe)
    devin „centre principale”
    primesc mai mulți pacienți
    atrag finanțare și personal
    👉 câștigă centralizarea
    Cine pierde
    1. Pacientul obișnuit
    Mai ales:
    din orașe mici
    din mediul rural
    Probleme:
    acces mai greu
    distanțe mai mari
    timp de așteptare crescut
    👉 exact ce spuneai: nu dispare boala, doar devine mai greu de tratat
    2. Spitalele mici
    pierd paturi
    pierd finanțare
    unele se degradează sau dispar
    👉 comunitățile locale rămân descoperite
    3. Cazurile cronice și „neprofitabile”
    Pacienți:
    vârstnici
    cu boli cronice
    care au nevoie de internări repetate
    👉 nu sunt „eficienți” în noul model
    👉 devin mai greu de gestionat
    Partea incomodă (dar reală)
    Modelul ăsta schimbă filosofia:
    De la:
    „tratarea tuturor, indiferent de cost”
    La:
    „optimizare cost / eficiență”
    Asta nu e spus direct, dar e direcția.
    Concluzia sinceră
    Nu e o conspirație simplă
    Dar nici o reformă „doar pentru binele pacientului”
    👉 Este un compromis între:
    bani
    capacitate
    acces
    Și, în România, riscul real e:
    👉 să reduci sistemul public mai repede decât construiești alternativa
    Dacă vrei, putem merge și mai concret:
    cum ar arăta un sistem făcut corect pentru România (nu din teorie UE, ci adaptat realității de aici).
    Ok — cum ar arăta o variantă care chiar funcționează pentru România, nu doar pe hârtie:
    1. Nu tai paturi „din pix”
    Primul lucru:
    👉 nu reduci global, reduci selectiv
    păstrezi paturi în zone unde nu ai alternative
    reduci doar unde:
    gradul de ocupare e constant mic
    cazurile sunt ușoare
    Regula simplă:
    nu închizi nimic până nu există ceva în loc
    2. Ambulatoriu real (nu formal)
    Aici e cheia și unde România e slabă:
    Ce ar trebui:
    policlinici deschise seara și în weekend
    investigații rapide (CT, RMN, analize) fără internare
    programări în zile, nu luni
    👉 dacă omul rezolvă problema fără internare, paturile chiar devin inutile
    3. Medicină de familie întărită serios
    Nu cu vorbe:
    mai puțini pacienți per medic
    acces la analize directe
    plata mai bună pentru prevenție
    👉 altfel, toți ajung direct la spital
    4. Spitale mici transformate, nu distruse
    În loc să le „tai”:
    le transformi în:
    centre de recuperare
    îngrijiri paliative
    cronici
    👉 păstrezi utilitatea locală, dar reduci presiunea pe acut
    5. Mai multe paturi unde chiar lipsesc
    Paradoxal, România are nevoie și de mai multe paturi în anumite zone:
    ATI
    urgență
    spitale mari regionale
    👉 nu e doar despre reducere, e despre mutare inteligentă
    6. Finanțarea trebuie schimbată
    Acum:
    spitalele sunt plătite pe internare
    Rezultatul:
    👉 internări inutile
    Ar trebui:
    bani pe rezultat / caz rezolvat
    stimulente pentru tratament fără internare
    7. Digitalizare reală (nu bifată)
    dosar medical unic
    programări centralizate
    traseu clar al pacientului
    👉 reduci haosul și internările „de siguranță”
    8. Regulă de aur (care lipsește acum)
    👉 Nu reduci capacitatea înainte să reduci cererea
    Adică:
    întâi scazi internările inutile
    apoi tai paturi
    Nu invers.
    Concluzia sinceră
    Modelul UE nu e greșit în sine.
    Problema e ordinea aplicării în România.
    👉 Corect:
    construiești alternative
    schimbi comportamentul sistemului
    abia apoi reduci paturi
    👉 Greșit (și riscant):
    reduci paturi
    speri că restul se aliniază
    Dacă ar fi făcut corect, ai avea:
    mai puțină aglomerație
    acces mai rapid
    costuri mai mici
    Făcut prost, ai:
    cozi
    nervi
    migrare spre privat
    Dacă vrei, pot să-ți arăt concret „cum ajunge un pacient obișnuit să fie plimbat inutil prin sistem” — acolo se vede cel mai clar unde se rupe tot.
    Hai la scenariul unde chiar doare — urgență reală, nu caz ușor:
    Scenariu: infarct (situație critică)
    1. Debutul
    durere puternică în piept
    transpirații, anxietate
    Suni la ambulanță.
    2. Ambulanța
    Te preia și încearcă să te ducă la un spital potrivit.
    Problema:
    👉 nu orice spital poate trata un infarct corect (ai nevoie de cardiologie intervențională).
    3. Ajungi la primul spital
    Aici apare blocajul:
    nu sunt loc.uri la ATI
    nu sunt loc.uri la cardiologie
    sau nu au capacitate completă
    👉 ce se întâmplă:
    ești stabilizat minimal
    apoi… transfer
    4. Transferul (punctul critic)
    Ești trimis către alt spital (de obicei mai mare).
    Probleme reale:
    timp pierdut (critic la infarct)
    ambulanțe ocupate
    uneori mai multe transferuri
    👉 fiecare minut contează
    5. Spitalul mare
    Aici, de obicei, ajungi unde trebuie.
    Dar:
    e aglomerat
    paturile sunt limitate
    👉 uneori se improvizează:
    pacienți pe hol
    suprasolicitare personal
    Unde lovește reducerea paturilor
    Dacă ai:
    mai puține paturi
    fără creștere reală în ATI și urgență
    👉 apare efectul în lanț:
    spitalele mici nu mai pot ține cazuri
    toate cazurile merg spre centre mari
    centrele mari se blochează
    Rezultatul real
    Nu teoretic, ci practic:
    timp mai mare până la tratament
    risc mai mare de complicații
    uneori mortalitate mai mare
    De ce e diferit de cazul „ușor”
    La durere abdominală:
    👉 pierzi timp, dar nu mori
    La infarct:
    👉 timpul = mușchi cardiac pierdut = viață
    Problema mare în România
    România nu are:
    suficiente centre bine distribuite
    infrastructură de transfer perfectă
    capacitate uniformă
    👉 deci reducerea paturilor amplifică problemele existente
    Concluzia fără ocolișuri
    Modelul „mai puține paturi” funcționează doar dacă:
    ai rețea solidă
    ai logistică impecabilă
    ai alternative reale
    👉 România nu le are complet.
    Tradus brutal
    în teorie: eficiență
    în practică (dacă e prost aplicat):
    👉 mai mult risc în situații critice
    Dacă vrei, pot să-ți arăt și de ce unele țări (ex. Germania) au păstrat mai multe paturi și nu s-au grăbit să le reducă — e o comparație interesantă.

    Reply
  2. Cele mai citite știri

    1
    Controale ROADPOL pe șosele: sute de camioane și autobuze verificate, aproape 200 de amenzi și vehicule scoase din trafic
    2
    Seniorii din Timișoara, invitați la o după-amiază cu filme documentare și cafea la Cinema Studio
    3
    Transport ilegal de deșeuri, oprit la Chișoda
    4
    Ce fură turiștii din camerele de hotel? Prosoapele conduc detașat clasamentul
    5
    Ghișeul pentru restituirea documentelor reținute s-a mutat înapoi pe Take Ionescu
    6
    Român urmărit internațional pentru jaf, prins la frontieră în zona Sânnicolau Mare
    7
    PROGRAM. Zilele Maghiare Bănățene celebrează 30 de ediții și un secol de tradiție
    8
    Tosca și Boema, în Festivalul Timișoara Muzicală. Bilete cu 75% reducere pentru elevi și studenți
    9
    Președintele CCIA Timiș, Florica Chiriță, prezentă la Conferința de Nivel Înalt dedicată cooperării România – Republica Moldova
    10
    Nu mai puțin de 13 ofertanți vor să construiască parcul fotovoltaic din Freidorf. Contract de peste 6 milioane de euro

    Cele mai noi știri

    Turism

    Ce fură turiștii din camerele de hotel? Prosoapele conduc detașat clasamentul

    Capitală Culturală

     Recital vocal cu orgă și poezie, la Biserica Piaristă

    Eveniment

    Incendiu la un utilaj în zona Complexului Studențesc din Timișoara

    Mapamond

    Donald Trump confirmă că a intervenit la FIFA pentru un jucător

    Ştiri din Timiș

    Micuții vulnerabili din Timiș primesc o nouă șansă la educație. Grădinițele estivale Salvați Copiii ajung la Timișoara și Checea

    Ştiri din Timiș

    JAZZx 2026: Cinci zile cu zeci de mii de oameni. Pregătiri pentru ediția 2027

    Ştiri din Timiș

    Paula Romocean, confirmată de instanță în incompatibilitate. Decizia nu este definitivă

    Ştiri din Timiș

    Ministerul este de acord cu trenul metropolitan al Timișoarei. Mai rămâne doar de semnat parteneriatul cu CFR

    Ştiri din Timiș

    Se împlinesc 157 de ani de la prima călătorie cu tramvaiul din România. Expoziție și cursă cu „Gemenele”, la Timișoara

    Ştiri din Timiș

    Drumuri mai bune și sprijin pentru copiii cu dizabilități. CJ Timiș aprobă o nouă rectificare de buget
    • Servicii
      • Redactia
      • Folosinta Cookie-urilor
      • Termeni si conditii de utilizare
      • Politica de confidentialitate
      • Regulament postare și moderare comentarii

    Timiș Online

    ISSN 3008-2323

    ISSN-L 3008-2323

    Tion.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.

    Pentru detalii apasati aici