Românii au plătit, anul trecut, circa 550 de milioane de lei pentru apa potabilă pe care distribuitorii au pierdut-o pe drum. Din cei circa un miliard de metri cubi de apă potabilă distribuită la nivelul României anul trecut, 41% au fost pierduţi pe reţea, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).
Din volumul total circa 670 de milioane de metri cubi de apă au fost distribuiţi uzului casnic. La o pierdere pe reţea de 41%, asta ar însemna că au fost plătiţi, fie direct de la populaţie, fie de la bugetele locale, circa 269 de milioane de metri cubi care s-au dus oriunde în altă parte numai nu în casele oamenilor. Nota de plată ajunge astfel la peste 550 de milioane de lei plătiţi degeaba (calculul este făcut la un preţ mediu de 2,1 lei pe metrul cub de apă potabilă distribuită) pentru o apă care s-a scurs prin conductele sparte.
Asta înseamnă aproape 30 de lei daţi degeaba de fiecare român anul trecut. Problema nu este suma în sine ci faptul că este un nou exemplu al modului în care românii plătesc neputinţa administraţiei şi, nu în ultimul rând, a Guvernului, prin Ministerul Mediului.
Pentru a nu intra în faliment, distribuitorii de apă potabilă, care aparţin aproape în totalitate autorităţilor locale, măresc tariful de apă sau cer bani de la bugetul local. Fie că e primul caz, fie că e al doilea, sursa din care se acoperă starea proastă a infrastructurii este aceeaşi: buzunarul nostru.
“Adică nu este suficient că plăteşte o apă de calitate proastă. Mai plăteşte şi pierderile de pe reţea, care nu sunt din vina lui. Asta este situaţia. În România procentul de pierderi pe reţea poate urca până peste 50% în unele cazuri. Aici trebuie să intervină statul. Autorităţile locale nu au puterea financiară de a remedia situaţia, chiar şi acelea, puţine, care chiar vor acest lucru”, a declarat pentru Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD).
Când este vorba despre explicarea situaţiei, reprezentanţii operatorilor nu sunt de găsit, iar operatorul privat din Bucureşti, Apa Nova, nu a putut răspunde solicitării noastre de a prezenta situaţia din Capitală până la încheierea ediţiei. Preţurile pe metrul cub de apă potabilă diferă destul de puţin între operatori, de la 2,45 lei în Capitală, la 1,87 lei în Timişoara, de exemplu, conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilităţi publice (ANRSC).
Deşi nu este corect să ne comparăm cu ele, în statele din Vestul Europei, totuşi, nu există pierderi pe reţea, sau, dacă sunt, sunt mult prea mici pentru a fi resimţite, după cum a precizat Georgescu.
Oficialii Ministerului Mediului au calculat că este nevoie de investiţii totale de circa 15 miliarde de euro în următorii 9-10 ani la capitolul “apă şi canal”, adică reducerea pierderilor şi extinderea reţelei. O parte din aceşti bani sunt disponibili de la UE. Pe ceilalţi însă va trebui să-i scoatem noi din buzunar, şi asta numai dacă Guvernul va da drumul unor proiecte reale şi de amploare care să rezolve aceste probleme.
Sursa: Gândul
Citiți principiile noastre de moderare aici!