Cercetarea analizează modul în care consumatorii din șase țări europene – Germania, Olanda, Belgia, Spania, România și Polonia – cumpără, vând și percep produsele second-hand. În România, studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, relatează Mediafax.

Pentru români, decizia de a cumpăra produse second-hand este legată în primul rând de posibilitatea de a cheltui mai puțin. În cazul hainelor, 30% dintre respondenți spun că aleg produsele la mâna a doua datorită prețului mai accesibil.

Totuși, cumpărarea de produse second-hand nu înseamnă neapărat renunțarea la produsele noi. Dintre românii care afirmă că au cumpărat mai multe haine la mâna a doua în ultimii ani, 36% spun că, în aceeași perioadă, și-au mărit și achizițiile de haine noi.

Datele indică astfel un comportament de consum în care produsele second-hand și cele noi coexistă, în funcție de nevoi și de buget.

Hainele pentru copii, tot mai căutate

Interesul pentru second-hand pare să crească odată cu experiența consumatorilor. Dintre românii care au cumpărat produse second-hand în ultimii trei ani, 43% spun că achiziționează mai des haine la mâna a doua pentru copii.

Hainele pentru adulți sunt, de asemenea, mai căutate. 37% dintre respondenții care au cumpărat second-hand afirmă că achiziționează mai frecvent astfel de produse.

Tendința se extinde și la categorii de produse pentru care cumpărătorii sunt, de regulă, mai atenți la starea și funcționarea obiectului. Aproximativ trei din zece respondenți spun că au început să aleagă mai des electrocasnice și electronice second-hand.

Chiar dacă produsele la mâna a doua sunt tot mai populare, românii păstrează anumite rezerve față de acestea.

În cazul hainelor, principala preocupare este igiena. Aceasta este menționată de până la 23% dintre respondenți.

Pentru electronice și electrocasnice, temerile sunt diferite. 23% dintre respondenți se tem de existența unor defecte ascunse, în timp ce 17% sunt preocupați de starea produsului, calitatea acestuia și gradul de uzură.

Potrivit studiului, aceste rezerve țin în România mai ales de încrederea în produs și în procesul de cumpărare. La nivel european, un motiv frecvent pentru care oamenii nu cumpără second-hand este pur și simplu faptul că nu au nevoie de respectivele produse.

Ce fac românii cu hainele pe care nu le mai poartă

Economia circulară începe, în multe cazuri, chiar în familie sau în cercul de prieteni.

60% dintre români spun că prima opțiune atunci când nu mai poartă anumite haine este să le ofere prietenilor sau membrilor familiei. Astfel, hainele sunt reutilizate și rămân mai mult timp în circuit.

La nivel european, comportamentul este ușor diferit. În medie, 44% dintre europeni aleg să vândă hainele pe care nu le mai folosesc, iar ulterior să le predea către puncte de colectare.

Aproape 6 din 10 români susțin programele de colectare și revânzare

Românii par să fie deschiși și către soluțiile prin care companiile preiau hainele folosite și le introduc din nou în circuit.

Aproape șase din zece respondenți consideră că programele prin care brandurile colectează și revând haine reprezintă o soluție bună pentru reducerea risipei.

Tot aproape 60% spun că și-ar dori ca un număr mai mare de companii să lanseze astfel de programe.

Fenomenul se reflectă și în dezvoltarea comunităților dedicate vânzării și cumpărării de haine deja purtate, inclusiv pe rețelele sociale. Grupuri precum „Nu mai port” reunesc persoane interesate să vândă haine pe care nu le mai folosesc și să cumpere articole care își pot continua astfel perioada de utilizare.

Interviurile au fost realizate în aprilie 2026, iar în România cercetarea a inclus 1.000 de respondenți.