La nivelul Uniunii Europene, 19.350 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în 2025. Numărul deceselor a scăzut cu 3% față de anul precedent, echivalentul a aproximativ 580 de vieți salvate. Comparativ cu 2019, înainte de pandemia de COVID-19, bilanțul este cu 15% mai mic, ceea ce înseamnă aproximativ 3.400 de decese în minus.
Cu toate acestea, diferențele dintre statele membre rămân semnificative, iar România continuă să se confrunte cu probleme majore în ceea ce privește siguranța rutieră.
Potrivit statisticilor europene, Bulgaria a înregistrat în 2025 o rată de 71 de decese rutiere la un milion de locuitori, urmată de România, cu 68. Bulgaria, România și Croația se mențin printre statele membre cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, în pofida progreselor înregistrate începând din 2019.
La polul opus se află Suedia, cu numai 19 decese la un milion de locuitori, și Danemarca, cu 24.
Prin comparație, rata din România este de peste trei ori mai mare decât cea din Suedia, una dintre țările europene cu cele mai sigure drumuri.
Datele arată că, deși bilanțul general al accidentelor mortale se îmbunătățește la nivel european, ritmul progreselor diferă de la o țară la alta.
Comisia Europeană a prezentat și date preliminare pentru prima jumătate a anului 2026. Acestea indică o tendință pozitivă: mai multe state membre au raportat o reducere de peste 5% a numărului de decese rutiere față de aceeași perioadă din 2025, comparativ cu numărul țărilor în care mortalitatea a crescut.
Executivul european anunță că va continua să monitorizeze evoluția accidentelor și să sprijine statele membre în identificarea și combaterea riscurilor din domeniul siguranței rutiere.
Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a subliniat că siguranța rutieră trebuie privită în primul rând prin prisma protejării vieții oamenilor.
„Siguranța rutieră înseamnă mai mult decât norme și reglementări. Ea înseamnă protejarea vieților omenești și prevenirea tragediilor care afectează familii și comunități din întreaga Europă. În Uniunea Europeană, fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este prea mult”, a declarat oficialul european.
Acesta a precizat că obiectivul este ca fiecare cetățean să ajungă în siguranță la destinație, indiferent de locul în care călătorește sau de mijlocul de transport folosit.
„Aceasta înseamnă să ne facem drumurile mai sigure, să consolidăm prevenirea și să ne asigurăm că fiecare călătorie se încheie în siguranță”, a adăugat Apostolos Tzitzikostas.
Statisticile sunt publicate în contextul obiectivului Uniunii Europene de a reduce cu 50%, până în 2030, atât numărul persoanelor care mor în accidente rutiere, cât și pe cel al victimelor care suferă răni grave.
Un nou moment de evaluare a strategiei europene va avea loc în 23 noiembrie 2026, la Bruxelles, când este programată Conferința UE privind siguranța rutieră. Evenimentul marchează jumătatea perioadei de aplicare a strategiei europene pe zece ani.
Trimite articolul
X
dap says: dap, in tara in care majoritatea nu pricep de ce trebuie mentinuta o distanta de minim 2 secunde (4 pe autostrada) de cel din fatza, in tzara in care inca exista dezbateri aprinse despre acordarea prioritatii vs asigurarea la schimbarea benzii in sensul giratoriu, in tzara in care atentia la drum e… aproximativa, in tzara in care se foloseste scuza ca “n-avem suficiente autostrazi deci logic🤯 ca incalcam reguli de circulatie riscand sa nu mai ajungem deloc”… ei bine, in acea tzara nu te poti astepta sa nu ai victime.
Cauze pot fi multe, dar de baza e educatia. Care educatie inseamna atat respectarea regulilor, cat si intelegerea relatiei de cauzatie intre nerespectare si accidente. Tot la educatie intra si sa fii in stare sa calculezi timpul “salvat” mergand peste viteza legala (in general de maxim cateva minute) si sa pui in balanta cu riscul unui accident, oare merita, sau mai bine te organizezi sa pleci cu 15 minute mai devreme? Tot acolo intra si sa “lasi de la tine”, si sa respecti o regula a fermoarului chit ca nu e ca in alte tari scrisa in codul rutier… Dar na, “las’ ca stiu eu, mie nu mi se intampla, las’ ca altii sunt si mai si, ce, eu sa fiu fraier sa conduc corect?” etc.
Alternativa e sa punem camere de luat vederi si radare din 500 in 500 de m (oare cati km de drumuri sunt in Romania?) sa angajam de 10 ori mai multi politisti si sa le dam masini si combustibil sa patruleze non stop peste tot… Supraveghere in masa si stat politienesc, de ce nu?
Slava!
dap -
paraschiv says:
Nu cred ca sunt masluite, dar sigur sunt interpretate tendentios. Problema romanilor este lipsa educatiei sau o forma denaturata a sa. In sensul ca mitocania si frustrarile se manifesta mult mai pregnant ca la natii mai cizelate. Si are legatura DIRECTA cu nivelul de trai. Uitate cum se circula in … Elvetia, Suedia, etc si compara cu Egipt, Turcia, etc. Chiar si oamenii educati din tarile sarace (cu multi oameni saraci, ca tarile nu sunt sarace) se adapteaza locului. Uitate si la occidentalii cu pretentii, cum se comporta cand vin in Romania. Unii, evident, nu toti. La noi nu se face nimic in sensul educatiei, in primul rand rutiere, dar nu numai. Cu Tic-Toc, manele, (In)sula Iubirii, sistem scolar in care copii au devenit niste dictatori fara frica ori scrupule in scoli si profesori facuti la “apelul bocancilor” si penalizati groteste daca lasa repetenta vreo loaza de elev, nu ai la ce altceva sa te astepti. Cand politica dicteaza sa se monteze stalpisori de protectie din plastic, cocoase si damburi pe drum, tot felul de desene si beculete in loc sa fie politie care sa partuleze permanent si cand cei ce au bani scapa aproape intotdeauna de raspundere asta e rezultatul.
-
Dan says:
Mai degrabă măsluite de română să pară că suntem pe calea cea bună. Putrefacția MAI de fapt e MAI în floare ca oricând, iar de la pădukii pesedaci din g00vern nu ne putem aștepta la nimic bun.
Jet în siberia!