Potrivit Agerpres, documentul arată că sprijinul românilor pentru apartenența la Uniunea Europeană rămâne majoritar, însă este unul pragmatic și dependent de beneficiile concrete resimțite de cetățeni. În lipsa acestora, susținerea pentru proiectul european poate fi ușor erodată.

Autorii raportului susțin că identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se completează reciproc, iar opoziția dintre cele două este alimentată în principal de discursul politic.

Conform raportului, răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea fenomenului, nici demonizarea lui, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și o prezență mai puternică a României în Uniunea Europeană.

Autorii mai arată că extremismul trebuie combătut în planul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune atât fermitate în fața acțiunilor ostile, cât și dialog cu cetățenii atrași de astfel de curente.

Raportul subliniază că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile: „miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze – o democrație care demonstrează că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”.

Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu. Aceștia consideră că România își poate consolida identitatea europeană fără să renunțe la specificul național, iar o democrație funcțională trebuie să armonizeze cele două dimensiuni.

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” reunește experți independenți care analizează evoluțiile din UE și formulează propuneri pentru consolidarea rolului României în cadrul blocului comunitar. Grupul funcționează la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu.