Potrivit AGERPRES, proiectul de lege care modifică şi completează Codul penal va intra în procedură de urgenţă în circuitul legislativ.

„Se adaugă această prevedere suplimentară în cazul persoanelor care sunt condamnate definitiv care în şapte zile nu se prezintă pentru a se pune în executare pedeapsa de condamnare pe care instanţa a dispus-o. Se vor adăuga până la trei ani la pedeapsa închisorii. Sperăm că prin acest proiect să descurajăm fugarii”, a explicat ministrul Justiţiei.

Gorghiu susține că instituţiile cu atribuţii în domeniu „nu sunt pasive” la problema fugarilor.

„Ştim că este o temă sensibilă, care generează o stare de nemulţumire în societate, pe care ne dorim să o rezolvăm definitiv”, a mai spus ea.

Din anul 2020 până în prezent, au fost aduse în România 2.607 persoane, faţă de care a fost dispusă urmărirea internaţională. Dintre acestea, 2.547 au fost aduse în baza mandatelor europene de arestare, iar restul prin procedura extrădării. În 2023 au fost aduse în ţară 621 de persoane, dintre care 17 în baza extrădării şi 604 în baza mandatului european de arestare. În prezent, 1.845 de persoane extrădate sau predate execută pedepse privative de libertate în penitenciarele din România, reprezentând 7,82% din numărul total al persoanelor aflate în sistemul penitenciar.

Totodată, dintre cele 1.845 de persoane din penitenciarele româneşti care s-au sustras executării pedepsei plecând din ţară, 880 au fost aduse în ţară având în vedere garanţiile oferite de Ministerul Justiţiei, prin ANP, cu privire la condiţiile de detenţie care vor fi asigurate.

„Instanţele atunci când judecă solicitările de extrădare sau mandatul european de arestare, în diverse state, solicită ANP, prin Ministerul Justiţiei, să arătăm care sunt condiţiile din penitenciarele româneşti. (…) În 2020, ANP a luat decizia extinderii spaţiului minim garantat de 3 metri pătraţi la toate regimurile de executare, că vorbim de deschis, închis, maximă siguranţă, pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internaţională”, a adăugat ministrul Justiţiei.

În ceea ce privește relația cu state precum Germania, Marea Britanie sau Suedia – nu se mai înregistrează niciun refuz de predare. Mai mult, au fost iniţiate demersuri privind tratatele de extrădare cu state din afara UE, precum Canada sau Mexic, fiind avută în vedere încheierea de tratate bilaterale cu 13 ţări.

În prezent, Ministerul Justiţiei are deja două posturi de magistraţi de legătură în Italia şi în Franţa, dar doreşte să mai creeze un post în Marea Britanie şi în Germania.