Preşedintele Ucrainei vizitează România

Liderul ucrainean are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu şi cu preşedinţii celor două camere parlamentare, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu. De asemenea, Iuşcenko are programată o întrevedere şi cu Patriarhul Daniel.
Cu o zi înainte de vizita lui Iuşcenko la Bucureşti, presa de la Kiev a pu­blicat un interviu în care acesta a anunţat că vrea să înceapă explorarea platoului continental din Marea Neagră, adică în Insula Şerpilor. Scopul, susţine Iuşcenko, este ca jumătate din consumul de petrol şi gaze naturale al Ucrainei să fie asigurat din producţie proprie.
Iuşcenko se află la a doua vizită în România, ambele având loc în timpul mandatului preşedintelui Traian Băsescu. Relaţia Românei cu Ucraina a stat mai tot timpul sub semnul divergenţelor. Mărul discordiei l-a reprezentat fie Canalul Bâstroe, fie Insula Şerpilor, fie construcţia combinatului de la Krivoi Rog.  Principalul subiect de dispută între România şi Ucraina este Canalul Bâstroe care, potrivit specialiştilor români şi străini, afectează grav echilibrul Deltei Dunării. Ucraina a început lucrările de construcţie a canalului în 2004. Presiunile autorităţilor de la Bucureşti au determinat imediat primele reacţii internaţionale. Ţările Uniunii Europene şi Departamentul de Stat american au acuzat Kievul că încalcă tratatele internaţionale la care este parte.
Insula Şerpilor este considerată de Ucraina o insulă care are dreptul la ape teritoriale, în timp ce România susţine că nu este decât o stâncă nelocuită, ceea ce înseamnă că nu are dreptul la ape teritoriale. Ca să obţină avantaje în disputa cu România, Ucraina a încercat să demonstreze că Insula Şerpilor ar avea locuitori şi a înfiinţat o localitate, Satul Alb. Procesul dintre cele două state se află la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, care se va pronunţa la sfârşitul lui 2008.
Combinatul de la Krivoi Rog este o altă temă de dispută între cele două state vecine. În 1983, Ucraina a decis ca, alături de România şi alte cinci state din blocul comunist, să construiască un combinat de îmbogăţire a minereurilor acide. Efortul financiar al României a fost estimat la 800 de milioane de dolari. În 1990 însă, lucrările au fost sistate, iar România mai are de recuperat sume importante de bani.