Potrivit Aradon, acesta ar fi mințit cu privire la o ședință a adunării generale a Composesoratului foștilor urbarialiști din Bocsig.

Judecătoria Ineu a constatat că sesizarea instanței, administrarea probelor și efectuarea actelor de către organele penale în cazul preotului acuzat de mărturie mincinoasă sunt legale. Conform soluției pe scurt dată de magistrații ineuani, instanța „respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Dragoş Teodor-Terentie. (…) constată competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul de urmărire penală numărul 688/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu, privind pe inculpatul DRAGOS TEODOR TERENTIE, trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă (…)”.

Conform hotărârii instanței, disponibilă pe Rejust.ro, în urmă cu trei ani, preotul a fost citat de Judecătoria Ineu pentru a fi audiat în calitate de martor într-un proces civil privind Composesoratul Foștilor Urbarialiști din Bocsig. În procesul civil respectiv s-a verificat legalitatea hotărârilor luate de către membrii consiliului director al Composesoratului Bocsig în Adunarea Generală a membrilor composesori din data de 27.02.2020.

Din probele administrate de procuror reiese că ședinta Adunarii Generale a membrilor composesori din cadrul Composesoratului Bocsig, din februarie 2020, nu s-a putut ţine în condiții normale din lipsă de cvorum şi din cauza discuţiilor contradictorii iscate între membrii consiliului director al Composesoratului Bocsig, dar şi din cauza faptului că mai mulți membri composesori prezenţi la şedinţa respectivă au contestat legalitatea şedinţei şi modalitatea de convocare a membrilor composesori la şedinţă.

„În acest sens, martorul denunțător a depus la dosarul cauzei un suport optic tip CD ce conține o înregistrare audio – video din cadrul ședinței Composesoratului Bocsig din data de 27.02.2020. Din conținutul procesului verbal de redare reiese că, în înregistrare se observă că la masa de prezidiu se aflau membrii consiliului director care aveau niște documente în fața lor, dar nicio persoană nu consemna nimic. În plus, se constată că președintele composesoratului se cearta cu persoanele din sală, iar, la un moment dat, acesta împreuna cu încă un membru, își strâng documentele pe care le aveau în faţa lor şi se îndreaptă către ieșirea din sală. Înspre ieșire, martorul îl întreabă pe președinte «deci s-a terminat şedinţa?» iar acesta a răspuns «s-a suspendat şedinţa», ulterior urmând mai multe divergențe între aceștia cu privire la cvorumul membrilor la ședință”, notează procurorii.

Conform anchetatorilor, cele dovedite prin înregistrarea audio-video menționată mai devreme „sunt în contradictoriu cu declaraţia inculpatului (preotul din Bocsig – n.r.), întrucât, în calitate de martor în procesul civil, acesta a declarat că preşedintele composesoratului a citit în ședinţa respectivă darea de seamă, a citit lista de investiţii a composesoratului şi că în şedinţă s-a votat tot ce s-a propus de către prezidiu, respectiv de către membrii consiliului director, voturile fiind gestionate de către prezidiu”.

Tot în declaraţia dată în procesul civil preotul declara că în şedinţa respectivă au fost adoptate mai multe hotărâri, dar nu poate să le zică exact care au fost acestea, totodată susţinând că nu a reţinut cifrele prezentate de către prezidiu privind raportul comisiei de cenzori cu sumele de bani cheltuite de către Composesorat, „afirmaţii aflate în contradictoriu cu starea de fapt şi cu declaratiile de martor anexate la dosarul cauzei din care reiese ca la sedinta respectiva nu au fost discutate cifre”, conform anchetatorilor.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, preotul a intenţionat să influenteze instanţa să ia o decizie favorabilă membrilor consiliului director şi președintelui Composesoratului Bocsig, decizie prin care aceştia îşi asigurau prelungirea mandatului de conducere a organizației şi scăderea din gestiune a sumelor cheltuite din conturile composesoratului. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, întrucât instanţa de judecată a stabilit că respectiva şedinţă a fost nelegală.

Tot din declaraţia dată de inculpat în fața instanţei de judecată reiese faptul că acesta avea relaţii de colaborare cu Composesoratul Bocsig, respectiv cu membrii consiliului director, acesta fiind şi plătit de către Composesorat să presteze diferite activităţi în cadrul Composesoratului.

Și acum, când a fost audiat în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă, preotul și-a păstrat varianta de poveste, „susţinând că preşedintele composesoratului a citit în şedinţa respectivă darea de seamă, a citit lista de investiţii a composesoratului şi că în şedinţă s-a votat tot ce s-a propus de către prezidiu respectiv de către membrii consiliului director, care, prin şedinţa respectivă, şi-au prelungit mandatele în care au fost investite în cadrul composesoratului, voturile fiind gestionate de către prezidiu”.

Conform Rejust.ro, inculpatul a declarat faptul că, în calitate de preot, nu a primit personal donaţii sau sume de bani de la Composesoratul Bocsig, dar Biserica Ortodoxă Bocsig, la care este preot paroh, a primit de la composesorat ca donaţie pavaj, piatra şi costurile cu manopera montării acestora. De asemenea inculpatul adaugă că a fost plătit cu suma de 2.000 lei de către Composesoratul Bocsig, pentru a aranja arhiva, suma fiindu-i remisă prin virament bancar.

În încercarea de a-i convinge pe anchetatori că nu minte, preotul-inculpat a solicitat audierea unor noi martori. Unul dintre ei a declarat că a stat la masa de prezidiu la ședința din 2020, iar președintele Composesoratului „a încercat să citească ordinea de zi dar nu a reușit întrucât au început neînțelegerile între președinte şi martorii denunțători, la fel întâmplându-se și în momentul în care președintele a intenționat să citească darea de seamă”. Anchetatorii au concluzionat, astfel, că „martorul propus în apărarea sa de inculpat arată fără echivoc că, în acea ședință, nu s-a votat nimic”, adică martorul chemat de inculpat a demonstrat că cele declarate de inculpat sunt nereale.

Procurorii au reținut, în actul de sesizare a instanței, că trei dintre martorii chemați de preotul-inculpat au prezentat aceeași poveste ca și preotul. Veridicitatea acestor declarații este demontată, însă, de înregistrarea audio-video a ședinței, procurorii concluzionând că cei trei martori „au făcut afirmații mincinoase cu privire la ședința adunării generale a membrilor composesori Bocsig din data de 27.02.2020”, notându-se totodată că „urmează a se dispune disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor sub aspectul săvâșirii infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal”.

Va mai dura mult, însă, până când instanța se va pronunța cu privire la vinovăția sau nevinovăția preotului în ceea ce privește mărturia mincinoasă. Până atunci, se pare, preotul va continua să slujească în parohia pe care o păstorește din 2017, spre nemulțumirea unora dintre enoriași.