Odată cu revenirea copiilor în colectivitate, cât de mult crește riscul de viroze și de ce primele săptămâni de școală sunt o perioadă mai vulnerabilă?

Revenirea în colectivitate crește riscul de infecții respiratorii, mai ales în primele săptămâni. Copiii intră din nou în contact apropiat cu un număr mare de colegi și petrec multe ore împreună, adesea în spații închise. Aceste condiții favorizează transmiterea virusurilor respiratorii și explică apariția mai frecventă a îmbolnăvirilor după revenirea la școală sau grădiniță.

În plus, multe virusuri respiratorii au o circulație sezonieră. În lunile de toamnă și iarnă, circulația unora dintre acestea se intensifică, iar virusurile gripale au, în mod caracteristic, o sezonalitate cu activitate crescută în sezonul rece. Revenirea în colectivitate se suprapune astfel cu o perioadă în care riscul de transmitere a infecțiilor respiratorii este în creștere.

Cum își poate da seama un părinte dacă simptomele copilului indică o viroză ușoară, care poate fi urmărită acasă, sau dacă este nevoie de un consult medical?

Unul dintre cele mai importante repere este starea generală a copilului. Dacă acesta este activ, se hidratează corespunzător, respiră normal, iar simptomele sunt ușoare și evoluează spre ameliorare, de cele mai multe ori poate fi supravegheat la domiciliu.

Evaluarea medicală este recomandată atunci când febra persistă, simptomele se agravează în loc să se amelioreze, copilul este neobișnuit de apatic, refuză lichidele sau apar dificultăți de respirație. Este important să urmărim evoluția copilului în ansamblu și nu doar prezența unui simptom izolat.

Care sunt semnele de alarmă pe care părinții nu ar trebui să le ignore atunci când copilul are o infecție respiratorie?

Semnele de alarmă sunt, în primul rând, dificultățile de respirație, respirația foarte rapidă sau efortul vizibil pentru a respira, colorația albăstruie a buzelor, alterarea importantă a stării generale, somnolența neobișnuită, refuzul lichidelor sau semnele de deshidratare.

De asemenea, este indicată evaluarea medicală atunci când febra persistă mai multe zile, starea copilului se agravează sau, după o perioadă de ameliorare, febra reapare și simptomele se accentuează. Aceste modificări pot sugera o evoluție nefavorabilă sau apariția unei complicații.

Când este indicat ca un copil să rămână acasă și când poate reveni în colectivitate? Ce facem în cazul unei tuse sau al unui nas înfundat care persistă după ce starea generală s-a îmbunătățit?

Copilul ar trebui să rămână acasă atunci când are febră, o stare generală alterată sau simptome care nu îi permit să participe normal la activitățile obișnuite. În general, revenirea în colectivitate este posibilă atunci când starea generală este bună, simptomele sunt în ameliorare și copilul nu a mai avut febră de cel puțin 24 de ore, fără administrarea de antitermice.

Tusea ușoară sau congestia nazală pot persista o perioadă după o infecție respiratorie. Dacă starea generală este bună și simptomele sunt în ameliorare, persistența lor, în sine, nu impune prelungirea absenței din colectivitate.

Cât de frecvent este normal ca un copil să răcească într-un an școlar și când îmbolnăvirile repetate ar trebui să îi determine pe părinți să ceară o evaluare medicală?

Infecțiile respiratorii repetate sunt frecvente la copiii care merg la grădiniță sau la școală, în special la preșcolari și în primii ani de colectivitate. Expunerea la numeroase virusuri respiratorii face ca mai multe episoade într-un an să poată fi considerate normale și nu înseamnă, prin ele însele, că există o problemă a sistemului imunitar.

Evaluarea medicală devine importantă atunci când infecțiile sunt neobișnuit de severe sau prelungite, se complică frecvent, necesită spitalizări repetate sau sunt asociate cu o afectare a creșterii și dezvoltării copilului. Așadar, nu doar numărul episoadelor contează, ci mai ales severitatea și evoluția lor.

Se vorbește foarte mult despre „creșterea imunității” înainte de începerea școlii. Ce funcționează cu adevărat și ce este mai degrabă un mit sau o promisiune de marketing?

Nu există un produs care să „crească” rapid imunitatea unui copil sănătos. Funcționarea normală a sistemului imunitar este susținută prin măsuri simple și constante: alimentație variată și echilibrată, somn suficient, activitate fizică regulată și vaccinare conform recomandărilor.

În schimb, produsele promovate drept „stimulatoare ale imunității” nu ar trebui administrate de rutină în scopul prevenirii virozelor în absența unei indicații medicale. De asemenea, faptul că un copil are mai multe infecții respiratorii într-un an, mai ales dacă frecventează colectivitatea, nu înseamnă automat că are „imunitatea scăzută”.

În ce situații sunt necesare vitaminele și suplimentele la copii și există riscuri atunci când acestea sunt administrate fără recomandarea medicului?

Vitaminele și suplimentele au indicație atunci când există un deficit sau un risc de deficit, anumite particularități ale alimentației ori situații în care medicul consideră necesară suplimentarea. La un copil sănătos, cu o alimentație variată și adecvată vârstei, administrarea de rutină a mai multor suplimente „pentru imunitate” nu este, în general, necesară.

Trebuie avut în vedere faptul că suplimentele nu sunt lipsite de riscuri. Administrarea în doze prea mari, pe perioade îndelungate sau asocierea mai multor produse care conțin aceleași vitamine sau minerale poate duce la exces și la efecte adverse. De aceea, suplimentarea trebuie făcută justificat și, atunci când este cazul, la recomandarea medicului.

Cât de importantă este vaccinarea antigripală pentru copii și care este perioada potrivită pentru administrarea vaccinului?

Vaccinarea antigripală este o măsură importantă de prevenție, deoarece reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, riscul formelor severe de gripă și al complicațiilor. Vaccinarea se face anual, deoarece virusurile gripale suferă modificări, iar compoziția vaccinului este actualizată pentru fiecare sezon.

Este de preferat ca vaccinarea să fie efectuată înainte de intensificarea circulației virusurilor gripale, de regulă în perioada de toamnă. Dacă nu a fost făcută la începutul sezonului, vaccinarea poate fi utilă și ulterior, atât timp cât virusurile gripale continuă să circule.

Ce pot face concret școlile și grădinițele pentru a limita transmiterea infecțiilor respiratorii, dincolo de recomandarea ca elevii și copiii bolnavi să rămână acasă?

Școlile și grădinițele pot contribui prin aerisirea regulată a sălilor, asigurarea condițiilor necesare pentru respectarea igienei și prin educarea și supravegherea copiilor în aplicarea regulilor de igienă și a etichetei respiratorii.

La fel de importantă este colaborarea cu părinții și existența unor reguli clare privind prezența în colectivitate, astfel încât copiii cu febră, stare generală alterată sau simptome acute importante să rămână acasă până la ameliorare. Aplicate constant, aceste măsuri pot limita transmiterea infecțiilor în colectivitate.

Dacă ar fi să le transmiteți părinților sfaturi pe care să le urmeze în această perioadă pentru a reduce riscul de îmbolnăvire al copiilor, care ar fi cele mai importante?

În primul rând, vaccinarea conform recomandărilor, inclusiv vaccinarea antigripală. La fel de importante sunt o alimentație variată, cu legume și fructe, surse adecvate de proteine și cât mai puține alimente ultraprocesate, precum și stabilirea unui program regulat de somn, adaptat vârstei copilului.

În același timp, regulile de igienă trebuie învățate și exersate de acasă, și anume: spălarea corectă a mâinilor, evitarea atingerii feței cu mâinile neigienizate și acoperirea gurii și nasului atunci când copilul tușește sau strănută. Sunt măsuri simple, dar eficiența lor depinde de transformarea lor în obiceiuri respectate constant.