“Am decis să-mi prezint demisia Primului ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat»”, a declarat Petre Tobă prin biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne, transmite Mediafax.

Petre Tobă și-a depus demisia din funcția de ministru al Afacerilor Interne după ce procurorii DNA i-au cerut joi președintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul său. El este vizat într-un dosar privind suspiciuni de corupție la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI.

Premierul Dacian Cioloș a acceptat demisia lui Petre Tobă și a anunțat că va înainta președintelui o propunere de înlocuire până luni.

Potrivit DNA, Petre Tobă, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, ar fi refuzat, în 1 aprilie, să declanșeze declasificarea parțială a unor documente cerute de anchetatori în dosarul în care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu cheltuieli din bugetul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.

“În prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, adică într-o situaţie în care este exclusă protecţia informaţiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale). Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi”, explică procurorii, citați de Mediafax.

Potrivit ancgetatorilor, “lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai DIPI)”.

Mai mult, reprezentanții DNA au arătat că în situații similare, ministrul “a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a declasificat normele privind administrarea şi controlul fondurilor pentru protecţia martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative”, transmite aceeași sursă.

Alți șase foști șefi ai DIPI și 18 angajați sunt cercetați în același dosar.