“Este o soluţie de capitalizare, de bani care vin de la investitori străini”, a afirmat Şerban, la o conferinţă privind mineritul modern în România.
El a ţinut să precizeze că, de când este secretar de stat în MECMA, nu a avut nicio întâlnire cu reprezentanţii Roşia Montana Gold Corporation.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, a declarat că posibila sistare a lucrărilor de la Roşia Montană nu ar fi un lucru bun pentru România, răspunzând unei întrebări privind intenţia Ministerului Culturii de a include Roşia Montană în patrimoniul mondial UNESCO.
“Sistarea lucrărilor de acolo nu ar fi un lucru bun, pentru că resursele minerale sunt proprietatea statului român şi ele trebuie exploatate mai devreme sau mai târziu. Statul este cel care concesionează activitatea de exploatare a oricăror resurse minerale din România. Cu siguranţă, când cererea va creşte, resursele de acolo vor fi exploatate”, a spus Pătruţi.
Csilla Hegedus, consilierul personal al ministrului culturii Kelemen Hunor, a declarat la 18 februarie că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional vrea ca Roşia Montană să fie inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
“Ministerul Culturii analizează acum includerea Roşia Montană pe lista tentativă a României. Modalitatea de includere în patrimoniul mondial este acum analizată de specialiştii ministerului. În acest an vom lua o decizie”, declara Csilla Hegedus.
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania interesată de exploatarea resurselor minerale din zonă, a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba. Până în prezent, compania canadiană Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC, a investit în România peste 400 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului minier Roşia Montană, potrivit companiei.
Comuna Roşia Montană, din judeţul Alba, adăposteşte cel mai mare zăcământ de aur din Europa.
Sursa: Newsin
Citiți principiile noastre de moderare aici!