Magia solstitiului de vara

Unul dintre momentele cele mai importante sarbatorite de-a lungul timpului de câteva mii de ani încoace este solstitiul de vara, din 21 iunie. Pe lânga aceasta sarbatoare, românii se mai bucura prin traditii si obiceiuri în noaptea de 24 iunie, noaptea magica a Sânzienelor
(Sânt-zianele – Sfintele zeite sau zâne) si a cerurilor.

De mii de ani, în mai toate regiunile acestei lumi, solstitiul de vara a constituit una dintre cele mai frumoase si puternice sarbatori din an. În Anglia, în fiecare an, sute de oameni se aduna la celebrul sanctuar Stonehenge celebrând ziua cea mai lunga din an, deschiderea cerurilor, comunicarea cu spiritele naturii, salutând cu bucurie primii pasi ai verii. Mai mult decât atât, în jurul anului 1590, celebrul dramaturg Shakespeare închina piesa „A Midsummer Night’s Dream”, în traducere „Visul unei nopti de vara”, tocmai acestui moment magic – noaptea de la cumpana anotimpurilor – solstitiul de vara. Piesa este încarcata de personaje magice, cu puteri ale lumii nevazute, spirite ale padurii ce pun la cale o întreaga poveste ametitoare de dragoste, care, bineînteles, se desfasoara într-o padure – punte intre profan si sacru, teluric si celest. Nu voi spune mai multe despre aceasta piesa fermecatoare, care a dat de furca multor regizori si actori, ci va voi lasa pe domniile voastre sa va delectati cu o lectura minunata, magica, celebra si comica.

Solstitiul de vara

Nu va voi rapi mult timp cu explicatii stiintifice, dar în câteva cuvinte voi aduce si sensul astronomic al acestei date de 21 iunie. Se numesc solstitii fiecare dintre cele doua momente ale anului, când Pamântul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare (21 iunie si 21 decembrie) care marcheaza ziua, respectiv noaptea cea mai lunga. În jurul datei de 21 sau 22 iunie, în emisfera nordica are loc solstitiul de vara; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima. Ca urmare, vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va începe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoxul de toamna. Simultan, în emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, când înaltimea soarelui este deasupra orizontului si intervalul diurn este minim. În jurul datei de 21 sau 22 decembrie se petrece fenomenul opus: are loc solstitiul de iarna în emisfera nordica si solstitiul de vara în emisfera sudica. Denumirea de solstitiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) si stitium, de la verbul sistere (a se opri, a ramâne constant). Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul facut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimba semnificativ de la o zi la alta, la solstitii acest unghi devine stationar din cauza inversarii sensului sau de variatie.

Sursa: Gardianul