De asemenea, Executivul menționează că aplicarea măsurilor va conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026.

„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar. (..)

Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce? România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate”, se afirmă într-un comunicat transmis de Guvern.

Potrivit sursei citate, reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Lipsa asumării răspunderii de echipele guvernamentale de-a lungul timpului a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare, se mai precizează în comunicat.

Totodată, în comunicatul menționat se arată că aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025.

În legătură cu actualizarea bazei de impozitare, comunicatul menționează că se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică, iar în prezent baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

Cu privire la eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate, Guvernul spune că a fost adoptată în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale și că se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili. Potrivit comunicatului, facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior.

De asemenea, în comunicat se arată că legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat; a decide eventuale reduceri sau facilități; a adapta nivelul taxelor la specificul local.

Totodată, majorarea cotei de impozitare poate fi stabilită de autoritățile administrației publice locale în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

În plus, Guvernul arată că sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm cubi.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid, în comunicatul Executivului se susține că din partea Comisiei Europene s-a clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria hibrid nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO2 a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR.