Acest ritual cuprinde trei paşi: tãierea, aprinderea şi finalul.
Înainte de toate trebuie selectat trabucul pe care doreşti sã îl savurezi. Dupã ce ai ales, va trebui sã tai capãtul închis al trabucului pentru a putea fuma. Pentru aceasta poţi folosi o ghilotinã sau foarfeca de trabucuri.
Tãietura trebuie sã fie simplã şi bine delimitatã pentru a putea savura liniştit trabucul şi a nu se strica marginea. Accesoriul folosit pentru tãiat trebuie sã fie bine ascuţit şi, prin tãiere, trebuie sã expunã o parte importantã a amestecului de tutun.
Pentru aprinderea trabucului se pot folosi chibrituri de lemn sau o brichetã cu gaz. Alte mijloace, cum ar fi o lumânare sau chibrituri din hârtie ceratã, nu sunt indicate deoarece schimbã savoarea fumului prin aspirarea în tutun a particulelor din fumul lumânãrii sau a chibriturilor de hârtie ceratã.
Primul pas pentru aprindere constã în ţinerea trabucului în poziţie orizontalã, în contact direct cu flacãra.
Rãsuciţi trabucul în timp ce flacãra se va mişca uşor, astfel încât sã încãlzeascã marginea ce va fi aprinsã. Puneţi apoi trabucul între buze, ţineţi flacãra la doi centimetri de marginea trabucului şi trageţi uşor în timp ce rotiţi trabucul în gurã.
Atunci când fumul devine foarte puternic este semn cã fumatul a ajuns în treimea finalã. Din acest moment, aroma poate deveni amarã şi efectul binefãcãtor al trabucului se poate transforma într-unul nedorit (stare de rãu, gust neplãcut). Trabucul nu trebuie stins ca ţigaretele, prin strivirea de scrumierã. Trabucul se lasã în scrumierã sã se stingã de la sine.
O ocazie bunã de a oferi şi a fuma un trabuc este dupã masã, cu desert, cafea sau cognac.
Citiți principiile noastre de moderare aici!