Creditele în lei continuă să fie atractive pentru populaţie. Asta în ciuda riscului valutar pe care şi-l asumă clienţii care obţin finanţări în euro sau franci elveţieni. Mai mult, luna septembrie întăreşte tendinţa conform căreia persoanele fizice solicită împrumturi pe perioade din ce în ce mai mari.
Luna septembrie a marcat o nouă creştere a creditării populaţiei pe segmentul finanţărilor în valută. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată faptul că soldul total al împrumuturile pentru locuinţe s-a ridicat la echivalentul a 11,62 miliarde de lei.
Din această sumă, numai 11% sunt credite acordate în lei, restul fiind în valută. Iar principalul motor de creştere al creditelor pentru locuinţe (47% în perioada ianuarie – septembrie) au fost finanţările în euro, al căror sold s-a majorat cu 46,8%.
În plus, împrumuturile acordate în alte valute, în principal franci elveţieni, s-au dublat în primele nouă luni. Pe de altă parte, creditele în lei pentru locuinţe au înregistrat un avans mai mic de 17%.
Creditele de consum, preferate în valută şi pe termen lung
Cererea populaţiei pentru împrumuturile de consum s-a îndreptat, ca şi în cazul finanţărilor ipotecare, spre valută. Astfel, din totalul de aproape 47,4 miliarde de lei al creditelor de consum, circa 61% sunt împrumuturi acordate în monedă naţională.
Pentru comparaţie în ianuarie 2007, creditele în lei pentru consum reprezentau circa 70% din soldul total. Motivul diminuării ponderii împrumuturilor în lei ţine de faptul că, în timp ce finanţările în monedă naţională au înregistrat, în primele nouă luni, o creştere de aproximativ 30%, cele în euro au avut un avans de peste 78%. În plus, creditele acordate în alte valute s-au majorat de peste şase ori.
Iar o nouă tendinţă care se conturează pe segmentul finanţărilor pentru consum ţine de orientarea persoanelor fizice spre împrumuturi pe termen lung. Astfel, peste două treimi din soldul creditelor de consum sunt acordate pe o perioadă de cel puţin cinci ani.
Diferenţa de dobânzi susţine preferinţa pentru valută
Orientarea cererii populaţiei pentru credite în valută continuă să fie susţinută de diferenţa dintre dobânzile în lei şi cele în valută. Asta în ciuda fluctuaţiilor pe care le înregistrează cursul de schimb. Astfel, dobânda anuală efectivă a unui credit ipotecar în lei era, în luna septembrie, de 9,07%, în scădere cu aproximativ 0,2 puncte procentuale faţă de august 2007.
Pe de altă parte, costul total al unui împrumut în euro, chiar dacă s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale în septembrie, era totuşi de 7,97%. Iar diferenţa înseamnă, spre exemplu în cazul unui credit în echivalentul a 100.000 euro, acordat pe o perioadă de 30 ani, o diferenţă de 10% în favoarea împrumutului în valută. Totodată, datele băncii centrale arată faptul că, în septembrie, dobânda anuală efectivă a unui credit de consum în lei era de 16,80%, în scădere cu 0,54 puncte procentuale faţă de luna precedentă.
În schimb, costul total al unui împrumut în euro era de 10,63%, în scădere cu 0,64 puncte procentuale. Totuşi, câştigul de aproape şase procente al unui credit de consum în euro faţă de unul acordat în lei poate fi şters de evoluţia cursului de schimb.
Spre exemplu, de la nivelul minim de aproape 3,11 lei/euro, înregistrat la începutul lunii iulie, şi până la rata actuală, moneda naţională s-a depreciat cu aproximativ nouă procente. Ceea ce înseamnă că împrumutul în euro sau altă valută poate fi, de fapt, mai scump decât cel în lei.
Un sfert din împrumuturi sunt acordate în Capitală
Din soldul total al creditelor acordate populaţiei, circa 27,5% sunt înregistrate în Bucureşti. Astfel, creditele de consum însumează, în Capitală, peste 11,4 miliarde de lei şi reprezintă 24% din soldul total al finanţărilor pentru consum acordate la nivelul întregii ţări.
În plus, creditele ipotecare totalizează aproape 4,8 miliarde de lei, adică aproape 41% din suma înregistrată la nivel naţional. În topul judeţelor cu cele mai mari credite de consum, pe locul doi se situează Constanţa, cu 4,4% din soldul total. Pe de altă parte, la nivelul împrumuturilor pentru locuinţe, Clujul are o pondere de 5,4% din volumul acordat în întreaga ţară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!