Catedrala Neamului, un zgarie-nori

Pe acest teren vor fi construite Catedrala şi aşezămintele patriarhale, dar va fi amenajat şi un parc public. Faţada principală va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, construcţia fiind vizibilă chiar şi de pe Dealul Mitropoliei. Amplasată în centrul Capitalei, vizibilă de oriunde ai privi-o, Catedrala Mântuirii Neamului – aşa cum a fost denumit edificiul acum 86 de ani, de către regele Ferdinand, într-o scrisoare trimisă patriarhului Miron – va fi cea mai înaltă clădire din România, potrivit arhitecţilor municipali.

Catedrala va fi vizibilă din orice punct al oraşului, soluţia arhitecturală pentru acest edificiu urmând să fie una deosebită, crede Bold, care a precizat că modelul viitorului edificiu va rezulta în urma unui concurs naţional pe această temă. Arhitecţii care vor proiecta Catedrala şi anexele trebuie să găsească soluţii astfel încât impunătoarea clădire a Palatului Parlamentului să nu domine edificiul ecumenic. În jurul Catedralei, pe restul de teren construibil, vor putea fi înălţate doar construcţii cu parte si două etaje care, ca întindere, pot fi comparabile cu sediul Ministerul Apărării Naţionale, situat peste drum. Pe restul terenului va fi amenajat un parc public, suprafaţa nefiind construibilă din cauza tunelelor ce leagă sediul Ministerul Apărării de Casa Poporului.

Denumirea dată viitorului edifiu - cea de Catedrala Mântuirii Neamului - nu este o “găselniţă” a Patriarhiei Române, ci a apărut prima oară ca sintagmă la 10 mai 1920, într-o scrisoare semnată de regele Ferdinand adresată patriarhului Miron. În scrisoare se spune că, “având în vedere situaţia că România s-a întregit, ar bine să se construiască o biserică, o catedrală pentru tot neamul românesc”. În plus, potrivit istoricului Radu Ancuţa, construirea catedralei pe fostul deal al Arsenalului – actuala curte a Palatului Parlamentului – reprezintă “un fel de restitutio moral” după pierderea pe care Biserica a avut-o în perioada 1982-1984, după demolarea mai multor biserici. “Zona (curtea Palatului Parlamentului – n.red.) mai era cunoscută şi ca Dealul Mihai Vodă, pentru că acolo a fost construită mănăstirea Mihai Vodă şi încă alte patru biserici. Din cinci construcţii, trei au fost demolate între 1982 şi 1984. Amplasamentul de acum înseamnă şi o restituţie oarecum spirituală a pierderii suferite de Biserică în perioada 82 – 84.