Băsescu şi Tăriceanu împart ţara în două urne

Atit proiectul pentru care Executivul si-a asumat raspunderea, cit si cel promovat de Traian Basescu au citeva puncte comune: viitorii senatori si deputati nu vor mai fi alesi pe lista de partid, ci in colegii uninominale. In ambele proiecte fiecare judet reprezinta o circumscriptie electorala, ca si la alegerile precedente. Spre deosebire insa de scrutinele din perioada 1990-2004, acum fiecare circumscriptie electorala are in componenta un anumit numar de colegii uninominale, in functie de numarul locuitorilor din zona. De aici incolo incep diferentele dintre cele doua proiecte.
Guvernul propune un scrutin care se desfasoara numai intr-un singur tur, iar fiecare cistigator de colegiu uninominal (candidatul care obtine cele mai multe voturi) devine automat senator sau deputat. Proiectul stabileste ca viitorul legislativ sa contina 120 de senatori si 280 de deputati (in calcul nu intra numarul deputatilor ce vor proveni din rindul minoritatilor nationale, precum si cei patru deputati, respectiv doi senatori ce vor fi alesi in diaspora). Conform acestui proiect, candidatii care cistiga colegiile reprezinta jumatate din numarul total al senatorilor si deputatilor. Drept consecinta, ar urma sa fie constituite 60 de colegii uninominale pentru Senat si 140 pentru Camera Deputatilor. Ceilalti 60 de senatori si 140 de deputati urmeaza sa obtina mandate prin doua etape succesive de redistribuire, la nivelul circumscriptiei judetene, respectiv la nivelul tarii. Concret, vor ajunge in Parlament candidati votati tot uninominal, dar care s-au clasat pe locurile doi sau chiar trei in colegii. Pentru ca un candidat independent sa devina parlamentar, conditiile sint mai dure: el trebuie sa obtina jumatate plus unu din voturile electorilor din colegiu.

Sursa: 9 AM