Dorinţa de a stopa furturile şi creşterea productivităţii sunt motivele cel mai des invocate de angajatori pentru urmărirea, pas cu pas, a activităţii salariaţilor.
Într-un studiu realizat de www.HR-Romania.ro, cu tema „Monitorizarea activităţii angajaţilor“, 47,12% dintre cei chestionaţi spun că sunt controlaţi la serviciu prin diverse metode.
Studiul arată că este preferată supravegherea video, în special pentru protecţia împotriva furtului. Altă metodă de urmărire a activităţii salariaţilor se referă la monitorizarea apelurilor telefonice (practic, ascultarea conversaţiilor, pentru evaluarea felului în care vorbesc angajaţii cu clienţii). Se mai practică şi monitorizarea activităţii pe internet (înregistrarea paginilor web accesate, durata vizitei, blocarea anumitor pagini şi înregistrarea conţinutului, atunci când angajatul postează comentarii pe forumuri sau bloguri).
Ce zic subalternii
Cei mai mulţi respondenţi (72,8%) sunt însă de părere că monitorizarea nu ajută. Dimpotrivă. Produce stres, ceea ce nu duce la randamentul dorit de angajatori. Printre nemulţumirile pe care politica referitoare la utilizarea resurselor IT&C le aduce angajatului român se mai numără: faptul că monitorizarea nu se aplică în toate companiile, folosirea resurselor numai pentru aspectul coercitiv. La aflarea veştii că sunt monitorizaţi, 33,49% din respondenţi s-au declarat dezamăgiţi.
În schimb, 57,08% dintre cei care au fost chestionaţi au spus că n-au nimic împotriva faptului că sunt monitorizaţi, mai ales că, spun ei, nu vor să-şi piardă locul de muncă şi, în plus, îşi fac treaba ca la carte.
Stai pe chat? Mai gândeşte-te!
Dacă la birou stai on-line cu amicii, la o vorbă, pe chat ori pe Messenger sau accesezi des site-urile de matrimoniale ori cele speciale pentru întâlniri, ai şanse foarte mari să rămâi fără job. Şi asta pentru că tot mai mulţi angajatori folosesc un program, de exemplu „Cyclope“ (aplicaţie care este utilizată, în România, de peste 100 de companii şi instituţii publice), care colectează informaţii cu privire la activitatea ta la computer. Detalii despre program găseşti la www.cyclope.ro/film.
Atenţie! O aplicaţie de monitorizare se poate folosi doar dacă se respectă Legea pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. „Monitorizare nu înseamnă invadarea intimităţii angajaţilor ori citirea corespondenţei electronice“, precizează Ionel Orza, managing partner al companiei Amplusnet, care dezvoltă şi oferă soluţii informatice şi servicii aferente acestora.
Tu cui îi scrii on-line?
Monitorizarea e-mailului de firmă este altă metodă de urmărire a activităţii salariaţilor. Concret, aceasta constă în înregistrarea adreselor destinatarilor şi expeditorilor de mesaje şi salvarea şi stocarea e-mail-urilor trimise şi primite de către angajaţi.
„Metoda este folosită de management atât pentru «contracararea atacurilor cibernetice, cât şi pentru evaluarea muncii angajaţilor». Alt motiv invocat pentru urmă rirea e-mailului este «protejarea împotriva divulgării informaţiilor confidenţiale ale companiei»“, spune Cătălina Cochinescu, consultant în resurse umane al HR-Romania.ro.
Ce spune legea
Avocaţii afirmă că, indiferent de metoda aplicată, angajatorul trebuie să le spună salariaţilor că sunt supravegheaţi. „La noi nu există o legislaţie precisă în această privinţă, ci doar în Uniunea Europeană. Tot ce ţine de drepturile angajaţilor se poate găsi în Codul Muncii“, spune Iulian Pătrăşcanu, avocat specializat în dreptul muncii.
El adaugă că fiecare companie are dreptul să stabilească un regulament de ordine interioară care, ulterior, să fie semnat de angajaţi. „Se presupune că aceste modalităţi de monitorizare folosesc la bunul mers al afacerilor. Tocmai de aceea nu sunt ilegale, atât timp cât nu se încalcă dreptul la intimitate. Niciodată n-o să vedeţi camere de supravegheat la toaletă, spre exemplu“, susţine specialistul.
Să se trateze cauza, nu efectul!
Specialiştii în resurse umane atrag însă atenţia că, dacă un angajat vrea să piardă vremea, el oricum o face.
„Este de tratat cauza, nu efectul. Dacă angajatul se loghează la serviciu pe site-uri care nu au legătură cu jobul respectiv, dacă «productivitatea este scăzută», ar trebui analizată situaţia din toate punctele de vedere, şi nu implementat încă un sistem considerat traumatizant. În fond, mulţi stau la muncă peste zece ore“, afirmă experta în resurse umane Oána Forţu.
TRASEUL SUBALTERNULUI
Localizare după cartela SIM a telefonului
Orange România oferă serviciul „monitorizare flotă“, care permite localizarea de către o companie a propriilor cartele SIM, evident, cu respectarea strictă a legislaţiei. Practic, se poate afla întreg traseul unui angajat, într-un interval de timp stabilit.
„La semnarea contractului cu beneficiarul serviciului, punem la dispoziţia viitorului client (a companiei – n.r.) un formular pe care trebuie să îl completeze de mână toţi cei care urmează a fi localizaţi, cu precizarea zilelor şi a intervalului orar, pentru care îşi dau acceptul de a le fi localizate cartelele SIM“, spune Florin Ivănescu, senior product manager al Orange România.
În orice moment, utilizatorul poate solicita încetarea localizării, fără menţionarea unui motiv anume. Compania la care lucrează angajatul este obligată, conform legii, să se conformeze solicitării. Prin urmare, trebuie să trimită prin fax acest document către Serviciul Clienţi al Orange, care va dezactiva imediat localizarea.
LA ALŢII
Filmări cu scandal
Lanţul de supermarketuri Lidl, al doilea retailer cu discount din Germania, se află zilele acestea în mijlocul unui scandal, după ce săptămânalul nemţesc „Stern“ a acuzat conducerea companiei că ar fi ordonat spionarea angajaţilor. Săptămânalul susţine că angajaţii sunt monitorizaţi permanent – când pleacă şi când vin la job, care e numele persoanelor cu care vorbesc la telefon şi cât de des merg la toaletă.
SURSA: EVZ
Citiți principiile noastre de moderare aici!