Arnie reinventează Anina

Adio, lămpaşe! Minele din Anina au fost închise anul trecut. Ce să facă un oraş care timp de 213 ani a trăit din extracţia cărbunelui? Primăria a găsit un răspuns: turismul. A mai fost aici, la poalele Semenicului, în perioada interbelică, o staţiune frecventată de lumea bună a Europei. Iar acum localitatea se pregăteşte de marea transformare. Lovitura de imagine va fi posibilă cu ajutorul lui Arnold Schwarzenegger, care şi-a dat acordul pentru înfiinţarea unui muzeu care să-i poarte numele. Da, aici, la Anina, veţi vedea echipamentele folosite de vedetă pe vremea când făcea culturism. Optimiştii speră chiar că actualul guvernator al Californiei va inaugura muzeul.

Am vrut să văd ce s-a întâmplat, din 2006 încoace, de când s-au închis minele, cu un orăşel care a trăit din minerit mai mult de două secole. Cifrele seci arată că 1.000 de oameni au plecat, în ultimele 18 luni, să-şi câştige pâinea în străinătate, 1.500 şi-au găsit de lucru la diverse firme din propria urbe, iar restul trăieşte de azi pe mâine. Şi asta la un total de 4.000 de persoane cu putere de muncă din acest oraş. La rândul său, primarul Gheorghe Neicu zice că a trimis nenumărate petiţii la Bucureşti, în ultimii doi ani, pentru susţinerea oraşului, dar “la 80% din scrisori nu am primit răspuns”. Aşa că localnicii s-au gândit ca de acum încolo să se descurce singuri.

Caruso şi Josephine Baker au fost oaspeţii minerilor

Dacă spuneţi zonă minieră nu vă gândiţi neapărat la un peisaj sinistru. Şoseaua de 27 de kilometri, de la Reşiţa până la Anina, urcă fără încetare, pe serpentine, prin păduri, aducându-te în final într-o “căldare” străjuită de creste semeţe.

În vremurile sale de glorie, Anina a fost cel mai industrializat oraş din Banat, aud de la gazdele mele. Ba chiar a existat aici turism de înaltă clasă, în staţiunea Sommerfrische sau Aurora Banatului, din care au mai rămas azi doar amintirile. Acolo a cântat celebrul tenor Enrico Caruso şi a dansat nu mai puţin celebra Josephine Baker. Ca să nu mai spun că staţiunea era vizitată de capetele încoronate ale Europei.

Arnold şi Anina

În aceste condiţii, e clar că planurile actuale ale administraţiei locale de a face din Anina un oraş turistic nu sunt fanteziste. Şi pentru ca lucrurile să debuteze în forţă, edilii s-au gândit la celebrul actor american Arnold Schwarzenegger, în numele căruia va fi amenajat aici un muzeu. “Vrem să expunem echipamentele pe care vedeta le-a folosit în perioada în care făcea culturism. Am obţinut deja acordul său pentru amenajarea acestui muzeu, aşa că rămâne doar să punem în aplicare planul, după ce vor fi reglementate toate detaliile”, zice primarul Neicu.

S-a mers pe ideea că Arnold e austriac. Vedeta s-a născut în provincia Styria. Şi aici vine coincidenţa. În anul 1773, data naşterii Aninei, omul care s-a ocupat de înfiinţarea acestei localităţi se numea Peter Kastel, originar din aceeaşi provincie austriacă. Cel în cauză a primit această responsabilitate din partea Austro-Ungariei, care administra la acea vreme zona respectivă. Tocmai pe această coincidenţă au mers acum autorităţile locale, dorind astfel ca celebrul Arnold Schwarzenegger să “reinventeze” Anina, transformând-o în oraş turistic, aşa cum predecesorul său i-a pus piatra de temelie cu 234 de ani în urmă.

Oraşul-muzeu

Arheologia industrială e un nou concept european care va fi “implementat” în anii care vin la Anina. Asta înseamnă valorificarea turistică a fostelor fabrici, dar şi a utilajelor din ele, care pot fi vizitate de curioşi, să vadă lumea cum arăta o centrală termică de pe vremea bunicii, cum era o uzină electrică.

La care se adaugă “aventura” dintr-o galerie de vreo 100 de metri în inima muntelui, unde să pozezi maşini de extracţie pe motoare cu abur, vagoneţi şi alte unelte minereşti. Mai sunt şi peşterile din apropierea oraşului, despre care a vuit deja o lume întreagă, pentru că într-una dintre cavităţi au fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din Europa, a căror vârstă a fost stabilită la 35.000 de ani.

Trenul „agăţat” de nori

Cea mai veche cale ferată montană din România e tot la Anina. Drumul de fier, de aproape 34 de kilometri, ajunge până la Oraviţa. Totul a fost construit în 1863, iar linia e utilizată şi acum.

Spectaculozitatea lucră­rii e dată de cele 14 tuneluri şi 10 viaducte. Lungimea totală a tunelurilor e de peste doi kilometri, în timp ce trenul “zboară” 843 de metri pe viaducte. „Am făcut o cerere la Ministerul Transporturilor pentru a se folosi pe această cale ferată automotoarele construite în România în perioada interbelică, aflate acum într-un depou din Timişoara. Va fi ceva special pentru turişti”, adaugă edilul-şef. Dacă totul merge bine, prima cursă ar putea să aibă loc chiar în vara asta.