Cei 40 de mucenici erau soldați creștini din Armenia, aflați în slujba Imperiului Roman. Când guvernatorul Agricolae a aflat că aceștia refuză să renunțe la credința lor, i-a supus unor torturi crunte. În final, ei au fost condamnați la moarte prin expunerea în apele înghețate ale unui lac din Sevastia. Potrivit tradiției, un miracol s-a petrecut în acea noapte: un înger a coborât și a pus cununi de lumină pe capetele celor 40 de mucenici, întărindu-le credința. Unul dintre soldați nu a rezistat și a ieșit din apă, dar un alt soldat roman, impresionat de credința lor, și-a mărturisit credința creștină și s-a alăturat mucenicilor, completând astfel numărul celor 40, potrivit OrthodoxWiki.

Sărbătoarea celor 40 de Mucenici marchează un moment de reflecție asupra credinței, curajului și sacrificiului. În tradiția populară românească, ea este considerată și începutul simbolic al primăverii.

Tradiții și obiceiuri românești

În România, sărbătoarea este asociată cu obiceiuri străvechi, printre care:

• Prepararea mucenicilor – În Muntenia și sudul țării, se pregătesc mucenici fierți în apă cu scorțișoară, nucă și miere. În Moldova, se coc mucenici în formă de „8”, unși cu miere și presărați cu nucă.
• Se beau 40 sau 44 de pahare de vin – Obiceiul spune că bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin pentru a avea sănătate și putere tot anul.
• Trezirea naturii – Se spune că în această zi trebuie să se bată pământul cu bâte sau ciocane pentru a alunga frigul și a trezi natura la viață.
• Prognoze meteorologice – Se crede că vremea din această zi anunță cum va fi primăvara: dacă plouă, anul va fi roditor.