Zece ani pina la viata sintetica

O mina de savanti din mai multe tari ale lumii incearca de ani buni sa creeze viata artificiala, insa astazi sint foarte aproape de a-si atinge telul, scrie agentia AssociatedPress (AP). Dupa ce in luna iunie a acestui an echipa condusa de biologul Craig Venter a izbutit primul transplant de ADN la bacterii, expertii sustin ca in urmatorul deceniu visul alchimistilor din secolul al XVI-lea se va implini.

„Va fi o realizare enorma (n.red. – crearea vietii artificiale) si toata lumea va sti despre asta”, declara increzator pentru AP Mark Bedau, cercetator la ProtoLife Venetia- Italia, unul dintre laboratoarele care cerceteaza dezvoltarea vietii sintetice. „Vorbim despre o tehnologie care ne poate schimba fundamental lumea – de fapt o poate schimba in moduri greu de prevazut”, adauga Bedau.

In urma cu citeva luni, cercetatorii reuseau sa mute pentru prima oara un genom al unei specii intr-o alta specie. Codul genetic al Mycoplasmamycoides a fost transferat intr-o eprubeta cu organisme ale unei specii asemanatoare, bacteria Mycoplasma capricolum. Absorbind noul genom si descotorosindu-se de al lor, bacteriile s-au dezvoltat si au inceput sa se comporte ca donatorul.

Reusita grupului lui Venter nu inseamna insa mare lucru pentru oamenii de rind, mai ales ca noul genom trebuie privit la microscop pentru a fi observat. Totusi, „crearea de protocelule pune intr-o noua lumina locul nostru in univers. Acest lucru va indeparta unul dintre cele citeva mistere fundamentale despre crearea universului si despre rolul nostru”, este de parere Bedau. In plus, unii savanti cred ca formele de viata facute de mina omului vor deveni intr-o buna zi solutii pentru rezolvarea numeroaselor probleme, de la lupta contra maladiilor pina la stoparea emisiilor de gaze.

Trei mari pasi trebuie insa indepliniti pentru ca producerea de viata sintetica sa devina joaca de copil, completeaza Bedau. Primul este „faurirea” unui container sau a unei membrane care sa tina celulele departe de moleculele „rele”, sa permita accesul celor „bune” si sa le lase sa se multiplice. Cel de-al doilea este crearea unui sistemgenetic care sa controleze functiile celulei, ingaduindu-i sa se reproduca si sa se transforme ca raspuns la schimbarile de mediu. Cel de-al treilea este realizarea unui metabolism care sa extraga din mediu materia prima ca hrana si s-o modifice apoi in energie.

SURSA: COTIDIANUL