Potrivit documentului, în România există activități prin care copiii învață cum să reacționeze în caz de pericol, însă acestea sunt organizate punctual, la nivel de școală sau comunitate, și nu fac parte din curriculumul național.

În majoritatea țărilor europene, astfel de teme sunt incluse oficial în programa școlară. Aproximativ 25 de state membre sau partenere ale UE au introdus lecții despre gestionarea riscurilor atât la grădiniță, cât și la ciclul primar, iar alte nouă le-au inclus doar în învățământul primar.

Toate țările apropiate de România, cu excepția Bulgariei, predau aceste subiecte la nivel primar, printre ele numărându-se Ucraina, Ungaria, Serbia, Slovacia, Austria și Italia.

România și Bulgaria se află într-un grup restrâns de state, alături de Germania, Țările de Jos, Luxemburg, Danemarca, Norvegia și Suedia, care nu au introdus aceste conținuturi în curriculumul pentru ciclurile mici de învățământ. Raportul subliniază însă că și în aceste țări există activități dedicate siguranței, cum ar fi exerciții de evacuare în caz de incendiu, discuții despre riscuri de mediu sau proceduri locale pentru situații de urgență, organizate adesea cu sprijinul autorităților.

În statele unde aceste lecții sunt incluse oficial, abordarea diferă în funcție de vârstă. La grădiniță, copiii sunt învățați să recunoască un pericol și să aplice reguli simple de siguranță, de regulă prin joc. La ciclul primar, accentul se mută pe activități practice, care îi ajută să înțeleagă regulile și să reacționeze corect în diverse situații.

Raportul notează și că „România și Luxemburg au raportat reforme în desfășurare pentru a introduce educația de pregătire în mod mai organizat”. În cazul României, sunt menționate revizuiri ale curriculumului pentru învățământul liceal și pentru educația timpurie.

În ceea ce privește pregătirea profesorilor, doar șase state includ în mod clar aceste teme în formarea inițială a cadrelor didactice. România nu are un modul distinct dedicat pregătirii pentru situații de risc, dar menționează că sunt abordate teme conexe, precum siguranța digitală, sănătatea, protocoalele de siguranță, prevenirea riscurilor sau protecția civilă. De altfel, majoritatea țărilor europene nu tratează separat acest subiect în formarea inițială a profesorilor.

Totuși, România se află, alături de Austria și Suedia, printre cele trei state care au anunțat că intenționează să introducă pe viitor astfel de conținuturi la nivel preșcolar și primar.

Strategia Națională de Apărare a Țării

Raportul face trimitere și la Strategia Națională de Apărare a Țării 2025, în contextul priorităților europene legate de reziliență și pregătire. Documentul vorbește despre creșterea nivelului de reziliență al populației prin programe educaționale și despre dezvoltarea culturii de securitate.

Strategia stabilește însă un cadru general și nu prevede explicit introducerea unor discipline dedicate în învățământul preșcolar sau primar. Printre direcțiile menționate se numără dezvoltarea capacității societății de a face față situațiilor de criză și derularea de campanii de informare și educare în domeniul securității.